Importanța specialității canto popular în păstrarea și promovarea folclorului muzical
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
351 4
Ultima descărcare din IBN:
2024-01-12 03:28
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
78.036.9:784.4 (1)
Muzică (1825)
Muzică vocală (289)
SM ISO690:2012
BADRAJAN, Svetlana. Importanța specialității canto popular în păstrarea și promovarea folclorului muzical. In: Patrimoniul muzical din Republica Moldova (folclor şi creaţie componistică), 17 iunie 2019, Chişinău. Chişinău: "VALINEX" SRL, 2019, Rezumate, pp. 21-22. ISBN 978-9975-68-371-5.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul muzical din Republica Moldova (folclor şi creaţie componistică)
Rezumate, 2019
Conferința "Patrimoniul muzical din Republica Moldova (folclor şi creaţie componistică)"
Chişinău, Moldova, 17 iunie 2019

Importanța specialității canto popular în păstrarea și promovarea folclorului muzical

CZU: 78.036.9:784.4

Pag. 21-22

Badrajan Svetlana
 
Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice
 
 
Disponibil în IBN: 10 martie 2023


Rezumat

Specialitatea Canto popular a fost înființată în anul 1986 la propunerea profesorului Gleb Ciaicovschi-Mereșanu. De fapt, ideia aparține cântăreței de muzică populară Tamara Ciobanu, care a reușit doar să facă o primă admitere în 1982. Din cauza stării de sănătate nu a putut să continue frumoasa inițiativă. Până în prezent au fost educate generații de interpreți de folclor, care au acumulat cunoștințe profunde în domeniu, devenind interpreți deja bine cunoscuți nu numai în țară, dar și peste hotarele ei. Printre aceștea se numără Zinaida Bolboceanu, Nătălița Munteanu, Marin Gancu, Igor Cuciuc, Silvia Zagoreanu, Tatiana Jacot, Diamanta Paterău și mulți alții, circa 90 de absolvenți. Ei au menirea de a continua șirul de cântăreți anonimi, ce au creat și au transmis prin timp tezaurul bogat al cântecului popular. Totodată, unii dintre ei se impun și ca specialiști în sfera folclorului muzical, care activează nu numai ca vocaliști, ci și în diferite instituții cu funcție de salvgardare și promovare a patrimoniului imaterial, cum sunt massmedia, direcțiile de cultură, palate de cultură, muzeie etc. sau profesori de canto popular. S-a ajuns la o etapă când este necesară o analiză serioasă și pluridimensională a realizărilor, plusurilor și minusurilor legate de această specialitate, de formulat direcțiile fundamentale de dezvoltare, în condițiile globalizării și diversificării societății contemporane, dar și a păstrării identității naționale.

Cuvinte-cheie
canto popular, folclor, patrimoniu imaterial, globalizare, diversitate, identitate naţională