Articolul precedent |
Articolul urmator |
192 1 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-01-01 13:25 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
902/903:398.34(498) (1) |
Arheologie (937) |
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (2097) |
Folclor propriu-zis (725) |
SM ISO690:2012 ENEA, Sergiu Constantin, BOGHIAN, Dumitru. Sugestii etnografice pentru reconstituirea modului de construcţie şi funcţionare a locuinţelor cucuteniene. In: Cercetări bioarheologice şi etnoculturale în sud-estul Europei, Ed. 1, 15-18 august 2019, Crihana Veche (Cahul). Crihana Veche (Cahul): ICBE, 2019, pp. 29-30. ISBN 978-9975-84-XXX. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Cercetări bioarheologice şi etnoculturale în sud-estul Europei 2019 | ||||||
Conferința "Cercetări bioarheologice şi etnoculturale în sud-estul Europei" 1, Crihana Veche (Cahul), Moldova, 15-18 august 2019 | ||||||
|
||||||
CZU: 902/903:398.34(498) | ||||||
Pag. 29-30 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Modul de construcţie şi funcţionare a locuinţelor cucuteniene continuă să fie, în pofida numeroaselor descoperiri arheologice şi încercări reconstructive experimentale, un important domeniu/ subiect de cercetare. În literatura de specialitate există o serie de încercări meritorii de a reconstitui, pe baza unor realităţi arheologice punctuale, a experimentelor, a modelelor/machetelor de lut descoperite şi a unor exemple etnografice contemporane, tipurile de case şi anexe gospodăreşti utilizate de comunităţile cucuteniene de-a lungul mileniului de existenţă al acestora, modurile de construcţie ale acestora, conform unor particularităţi şi tradiţii regionale, distribuţia spaţiului construit şi a utilităţilor acestuia, în conformitate cu numărul indivizilor care formau casa/familia restrânsă şi/sau extinsă etc. Având în vedere faptul că locuinţa/casa, în ansamblul ei, reprezintă o importantă categorie a antropologiei culturale, exprimată economic, social şi spiritual, potrivit condiţiilor istorico-culturale în care au trăit comunităţile umane, în comunicarea propusă, autorii discută câteva informaţii etnografice din secolele XIX-XX referitoare la locuinţele utilizate în spaţiul est-carpatic şi în regiunile conexe, care pot oferi sugestii pentru interpretarea unor realităţi arheologice, identificate prin săpăturile arheologice. Încadrate în aşanumita arhitectură tradiţională sătească, aceste case erau, de regulă, pluricompartimentate, fiind construite „în/pe furci” şi „pe tălpi” din lemn (stâlpi, panouri de bârne/lodbe, cadre împletite cu nuiele, grinzi şi podul, căpriorii) şi lut/argilă amestecat(ă) cu materiale vegetale, pentru lutuirea/tencuirea structurii lemnoase a pereţilor şi tavanului, şi erau acoperite cu „plase” de paie sau stuf, în sistemul „în două sau patru ape”.Fig. 1. Locuinţe tradiţionale din lemn şi lut. 1-2. Dobrogea; 3-4. Basarabia; 5. Ripiceni; 6-7. Experiment Cucuteni; 8. Reconstrucţie Muzeul Etnografic Iaşi; 9. Voineşti (Iaşi); (Surse: 1-2. Kurt Hielscher, 1933; 3-4. Jean Raul, 1878; 5. https://picclick.fr/Roumanie-Ripiceni-Une-maison-du-villageca1896vintage-352470891941.html; 6-7. V. Cotiugă în Cucuteni, 2004; 8-9. V. Munteanu, 2002). |
||||||
|