Micologul și botanistul Negrean C. Gavril Aurel s-a născut în satul Dindeşti, comuna Andrid, jud. Satu-Mare, la data de 30 august 1932, din părinții Carol Negrean și Ana Donca. A absolvit şcoala primară în satul natal şi a urmat cursurile liceale la Oradea (Liceul „Emanoil Gojdu” – primul an) şi apoi la Carei (Liceul „Vasile Lucaciu”). Încă de mic a fost atras de lumea plantelor, dragostea pentru acestea insuflându-i-o profesorul de biologie Paul Pteancu, cel mai bun discipol al lui Alexandru Borza. De la acesta a învăţat primele plante și tot atunci a început să-și facă un herbar. În anul 1964 a absolvit Facultatea de Biologie a Universităţii din Bucureşti și până în anul 1969 a lucrat ca biolog la Institutul „Louis Pasteur” din Bucureşti efectuând cercetări asupra unor virusuri aviare şi lucrând preparate antipestoase şi antivariolice aviare. La recomandarea botanistului Constantin Zahariadi, din anul 1970 a lucrat la Institutul de Biologie al Academiei Romane din Bucuresti, mai întâi ca biolog, apoi ca cercetător principal. În această perioadă a devenit doctor în biologie în specialitatea botanică. Aici, datorită unei activităţi stiinţifice recunoscute în ţară si în străinătate, a ocupat diferite poziţii de cercetător stiinţific principal. In cadrul acestei instituţii a lucrat la Herbarul Micologic (BUCA) unde s-a format ca micolog alături de dr. Ovidiu Constantinescu, iar din 1981 a fost custodele herbarului. În paralel, timp de 2 ani, a condus şi Herbarul General al Institutului de Biologie (BUCA). După pensionare, biologul Gavril Negrean a rămas la fel de activ. Astfel, începând cu anul 2000 are o frumoasă colaborare ce continuă și astăzi cu Grădina Botanică “Dimitrie Brandza” a Universităţii din Bucureşti. Aici a fost implicat de-a lungul anilor în activităţile de cercetare ale unor proiecte naţionale și internaţionale, proiecte care au vizat inventarierea pajiștilor din România, identificarea ariilor importante pentru plante, a speciilor alohtone din ţară și din Delta Dunării. De asemenea, a fost implicat în editarea catalogului de seminţe al grădinii botanice, în editarea revistei Acta Horti Botanici Bucurestiensis, în organizarea Herbarului General, a sectorului de Plante Rare, dar și în formarea de taxonomiști în domeniul botanicii. O contribuție importantă și-a adus-o la îmbogățirea colecției Herbarului General (BUC), colectând împreună cu biologii grădinii botanice material vegetal, dar mai ales donând peste 7000 de specimene din colecția proprie. Când nu este plecat pe teren, cele mai multe ore din zi și le dedică documentării, identificării taxonilor și etichetării specimenelor de herbar. Astfel, activitatea stiinţifică a Dr. Gavril Aurel Negrean este concretizată în lucrări publicate, ce vizează următoarele domenii de activitate: taxonomie, floristică, micobiota, fitocenologie, sozologie, corologie, ecologie, ocrotirea naturii, conservarea în herbare a ciupercilor şi plantelor vasculare din România; biografia unor personalităţi din domeniul biologiei. Și-a propus să publice bibliografia botanică a României având în prezent peste 63000 de titluri introduse. Gavril Negrean este referent ştiinţific al revistelor Acta Horti Botanici Bucurestiensis, Biológia (Szombathely), Kanitzia (Bratislava); face parte din asociațiile științifice Comisia Monumentelor Naturii din România, Academia Română (din 1964), Societatea Micologică din România (din 1999), Societatea de Ştiinţe Biologice din România (din 1964), Asociaţia Grădinilor Botanice din România; este expert în domeniul bunuri de importanţă ştiinţifică botanică la Ministerul Culturii; colaborează la Atlas Florae Europaeae. Dr. Gavril Negrean a adus contribuţii însemnate la Flora și Micobiota României, publicând, singur sau în colaborare mai mulţi taxoni noi pentru știinţă, pentru România și nenumărate „matrix nova”. Apreciem contribuţia esenţială la îmbogăţirea Herbarului Micologic al Institutului de Biologie din București cu peste 100.000 de coli. In acest herbar se găsește cea mai mare colecţie de acest fel din partea de SE a Europei Centrale și una dintre cele mai bine organizate din Europa. Imbogăţirea s-a datorat pe de o parte schimburilor naţionale și internaţionale, dar mai ales recoltelor proprii. Remarcăm, de asemenea, contribuţia remarcabilă pe care și-a adus-o în vederea editării exsiccatei Herbarium Mycologicum Romanicum, începută încă din 1928 de către Traian Săvulescu. Datorită activităţii desfășurate de Dr. Negrean, exsiccata a crescut de la nr. 1851 la 3150, cele mai multe fascicule fiind editate împreună cu Dr. Ovidiu Constantinescu. Activitatea la herbar este complexă: de la determinare și recoltare la evidenţă și inserare, corespondenţă, schimburi, informaţii bibliografice. Realizarea colecţiilor necesită meticulozitate, perseverenţă, pasiune și foarte mult timp. Dr. Gavril Negrean participă la exsiccata Herbarium Mycologicum Romanicum cu o contribuţie considerată apreciabilă, începând cu fascicola 38 până la ultima editată 63. In ultimii ani a distribuit în exsiccata multe specii noi pentru ţară și gazde noi. Exsiccata este distribuită la peste 40 de colecţii similare din ţară si din străinătate. Persoană foarte dinamică, domnul Dr. Gavril Negrean cutreieră neobosit întreaga ţară, propunându-si să cerceteze mai ales “petele albe” din harta botanică a Romaniei. Astfel, reușește să identifice noi taxoni, localități noi pentru unele specii de plante, aduce lămuriri privind distribuţia, dar și taxonomia unor specii rare de plante sau fungi în România. Remarcându-se ca un mare iubitor al naturii, dotat cu o capacitate de efort remarcabilă, a avut posibilitatea să cerceteze majoritatea rezervaţiilor botanice din ţară. A propus până acum crearea a peste 20 rezervaţii naturale și a participat la fundamentarea știinţifică a mai multor parcuri naţionale și naturale: Cheile Nerei – Beusniţa, Muntele Cozia, Munţii Mehedinţi (Domogled și Piatra Cloșani), Defileul Dunării, Munţii Bucegi, Delta Dunării, Defileul Jiului, Munţii Rodnei, Muntele Piatra Craiului, Geoparcul Mehedinţi. Dr. Gavril Negrean a manifestat un interes constant faţă de plantele endemice din Romania, faţă de cele rare și periclitate, publicând mai multe articole și cărţi pe această temă. Astfel, una dintre cele mai importante contribuţii botanice a dr. Gavril Aurel Negrean este „Cartea Roșie a Plantelor Vasculare din România” realizată împreună cu dr. Gheorghe Dihoru, carte publicată în 2009. Preocupările din ultimii ani au vizat în special ciuperci și plante alohtone, dar mai ales flora și vegetația din Geoparcul Platoul Mehedinți și județul Sălaj. Acestea s-au materializat în articole științifice, dar mai ales în primul volum al lucrării complexe Patrimoniul natural al Sălajului, publicat în colaborare cu Carol Karácsonyi și Paul Szatmari, volum ce cuprinde Flora, Micobiota și Vegetația acestui județ. Activitatea Domnului Dr. Gavril Aurel Negrean a fost premiată în anul 2007 cu Medalia Linnaeus acordată de PLANTA EUROPA. In 2011 primește Premiul Academiei Române pentru „Cartea Roșie a Plantelor Vasculare din România”. Critic, riguros, modest, plin de energie și animat de o puternică pasiune pentru natură, pictură și muzică, Dr. Gavril Aurel Negrean reușește să inspire permanent admirația și respectul colegilor de breaslă, dar mai ales să devină o călăuză a tinerilor botaniști, într-o lumea plină de provocări a botanicii. La mulţi ani, domnule doctor Gavril Aurel Negrean! Vă dorim să rămâneţi la fel de sănătos şi energic ca şi până acum, vă dorim să vi se împlinească tot ceea ce visaţi legat de bibliografia botanică şi de flora României!