Cercetările arheologice din tumulul nr. 1 de la Lungani-după vie (com. Lungani, jud. Iaşi, România)
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
304 14
Ultima descărcare din IBN:
2024-02-16 12:31
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
902/903.5(498+478) (1)
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (254)
SM ISO690:2012
ENEA, Sergiu Constantin, TENCARIU, Felix-Adrian, POPOVICI, Sergiu, BOGHIAN, Dumitru, BRAȘOVEANU, Casandra, CIOBANU, Ion, SIMALCSIK, Angela, BRUNCHI, Radu Alexandru, AGULNICOV, Serghei, ASĂNDULESEI, Andrei. Cercetările arheologice din tumulul nr. 1 de la Lungani-după vie (com. Lungani, jud. Iaşi, România). In: Arheologie interdisciplinară: Metode, studii, rezultate, 15-17 august 2022, Chişinău. Chişinău: ICBE, 2022, pp. 78-80. ISBN 978-9975-81-067-8 .
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Arheologie interdisciplinară: Metode, studii, rezultate 2022
Conferința "Arheologie interdisciplinară: Metode, studii, rezultate"
Chişinău, Moldova, 15-17 august 2022

Cercetările arheologice din tumulul nr. 1 de la Lungani-după vie (com. Lungani, jud. Iaşi, România)

CZU: 902/903.5(498+478)

Pag. 78-80

Enea Sergiu Constantin1, Tencariu Felix-Adrian2, Popovici Sergiu3, Boghian Dumitru3, Brașoveanu Casandra4, Ciobanu Ion25, Simalcsik Angela567, Brunchi Radu Alexandru4, Agulnicov Serghei3, Asăndulesei Andrei4
 
1 Liceul Teoretic „Ion Neculce”, Târgu Frumos,
2 Institutul de Cercetări Interdisciplinare, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași,
3 Agenţia Naţională Arheologica a Moldovei,
4 Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi,
5 Rezervatia cultural-naturala „Orheiul Vechi”,
6 Institutul de Cercetări Bioarheologice şi Etnoculturale,
7 Centrul de Cercetări pentru Oenologie, Academia Română Filiala Iași
 
 
Disponibil în IBN: 28 septembrie 2022


Rezumat

Continuând cercetarea arheologică a monumentelor funerare tumulare din zona Târgu Frumos, a fost studiat Tumulul nr. 1 de la Lungani-După vie (com. Lungani, jud. Iaşi), aflat pe partea dreaptă a cursului mijlociu al Bahluiețului, afectat parțial de drumurile de tarla și arăturile repetate. Cercetările documentare, cartografice și perieghetice au permis identificarea acestui monument în teren, iar investigațiile de rezistivitate electrică au arătat că obiectivul prezenta un important deranjament modern/contemporan(?), care a distrus parțial unele complexe funerare. Săpătura efectuată în primăvara anului 2022, cu mijloace mecanice și manuale, a permis cercetarea a cinci morminte, descoperite în jumătatea sudică a monumentului, unele cu schelete aflate în conexiune anatomică, altele deranjate, fiind vorba de inhumații în poziție chircită, pe spate sau lateral, de copii și adulți, cu depuneri de ocru roșu și lințolii din rogojini putezite, fără inventar detectabil arheologic sau cu doar cu un vas foarte fragmentat (M2). De asemenea, s-a constatat că scheletului din M1 îi lipsea capul, că mormintele M3 și M4 (principal) au fost distruse de un important deranjament, posibil amenajare genistică din cel de-al doilea război mondial (pe linia frontului operațiunii Iași-Chișinău), care a modificat și configurația inițială a tumulului, fiind realizate observații planimetrice și stratigrafice. Pe baza elementelor de ritual funerar, mormintele din T1 de la Lungani, pot fi atribuite începutului Epocii Bronzului din zonă și de la răsărit de Carpați, comunităților Yamnaya. Cu siguranță, alte date referitoare la defuncții din mormintele din T1 de la Lungani vor fi obținute prin studiul antropologic al materialelor scheletice și datarea radiometrică a acestora. În acest context, înmormântările din tumulul T1 de la Lungani-După Vie completează harta arheologică a zonei investigate, lămurind o parte dintre multele necunoscute ale realităților arheologice de la începutul Epocii Bronzului la răsărit de Carpați (3300-2700/2600 BC), într-o zonă de de contact între bazinele hidrografice Bahluieț (BH Bahlui-Jijia) și Sacovăț (BH Bârlad), aproximativ în centrul Moldovei, la hotarul dintre Câmpia vălurită a Moldovei și Podișul Central Moldovenesc.Totodată, acestea prezintă multe similarități cu inhumațiile Yamnaya din tumulii de la Crucea-Lutărie/Est de sat (com. Lungani), de la Târgu Frumos-Vest de oraș și cu cele anterior cercetate (a doua jumătate a secolului XX) la Valea Lupului-Fabrica Chimică, Erbiceni-Dealul Mănăstirii, Glăvăneștii Vechi, Bogonos, Holboca, din jud. Iași etc., care ne arată o prezență masivă, la sfârșitul Eneoliticului și începutul Epocii Bronzului, a comunităților Yamnaya, care au conviețuit, pașnic și nepașnic, cu purtătorii celorlalte civilizații arheologice contemporane - Horodiștea-ErbiceniGordinești (faza a II-a), Foltești II-Cernavoda II, ai Ceramicii șnurate, Amforelor sferice (variantele est-sud-estice din SSE Poloniei, NV Ucrainei și Subcarpați/ Grupul Siret), într-un interesant și complex puzzle arheologic și etno-cultural, care necesită clarificări.