Articolul precedent |
Articolul urmator |
249 0 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
902/904(478)”2011-2021” (1) |
Arheologie (937) |
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (2097) |
Vestigii culturale ale diferitelor perioade istorice (3383) |
SM ISO690:2012 BURLACU, Vitalie. Cercetarea stațiunilor musteriene din zona Prutului de Mijloc, malul stâng (anii 2011-2021). In: Arheologie interdisciplinară: Metode, studii, rezultate, 15-17 august 2022, Chişinău. Chişinău: ICBE, 2022, pp. 50-51. ISBN 978-9975-81-067-8 . |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Arheologie interdisciplinară: Metode, studii, rezultate 2022 | ||||||
Conferința "Arheologie interdisciplinară: Metode, studii, rezultate" Chişinău, Moldova, 15-17 august 2022 | ||||||
|
||||||
CZU: 902/904(478)”2011-2021” | ||||||
Pag. 50-51 | ||||||
|
||||||
Rezumat | ||||||
Prutul de Mijloc (malul stâng) este bine cunoscut printre cercetătorii de specialitate ca fiind una dintre cea mai bine cercetată regiune din Republica Moldova, fiind descoperite și investigate peste 200 de monumente paleolitice, dintre care un loc aparte îl ocupă stațiunile musteriene. Cercetarea Paleoliticului Mijlociu își are început în perioada interbelică și este legată de profesorul N. Moroșan, care a localizat în anul 1926, în apropierea orașului Ungheni, mai multe puncte, de unde a adunat piese litice și osteologice atrebuite Paleoliticului Mijlociu. În perioada postbelică accentul s-a pus pe cercetarea sistematică a stațiunilor de tip închis, grote (g. Trinca I-II, Buzdujeni I etc.), unde nivelul de locuire in situ s-a păstrat intact, colectându-se un bogat material litic și osteologic. Pe parcursul anilor 2011-2021, în zona Prutului de Mijloc au fost efectuate mai multe investigații de tren, ce au avut drept scop localizarea de noi stațiuni, dar și cartarea celor deja cunoscute. Astfel, pe cursul râurilor Vilia și Racovăț (afluenți de stânga ai r. Prut) au fost descoperite două stațiuni pluristratigrafice de tip deschis, necunoscute până acum – Tețcani X și Gordinești IV. Pe lângă aceasta, cercetările de teren au fost combinate cu cele de laborator, iar datele obținute ne vor permite mai bine să înțelegem evoluția Paleoliticului Mijlociu din regiune. |
||||||
|