Culorile naționale românești în conștiința etnică și în spațiul cotidian al monahilor basarabeni din Muntele Athos în sec. al XIX-lea – începutul sec. XX
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
291 4
Ultima descărcare din IBN:
2023-06-08 14:37
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
929.9(478)”XIX-XX” (1)
Steaguri. Stindarde. Drapele (10)
SM ISO690:2012
MAGOLA, Alexandru. Culorile naționale românești în conștiința etnică și în spațiul cotidian al monahilor basarabeni din Muntele Athos în sec. al XIX-lea – începutul sec. XX. In: Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare, Ed. 14, 30-31 mai 2022, Chișinău. Chișinău: Institutul Patrimoniului Cultural, 2022, Ediția 14, p. 85. ISBN 978-9975-84-158-0.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare
Ediția 14, 2022
Conferința "Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare"
14, Chișinău, Moldova, 30-31 mai 2022

Culorile naționale românești în conștiința etnică și în spațiul cotidian al monahilor basarabeni din Muntele Athos în sec. al XIX-lea – începutul sec. XX

CZU: 929.9(478)”XIX-XX”

Pag. 85-85

Magola Alexandru
 
Institutul Patrimoniului Cultural
 
 
Disponibil în IBN: 20 iulie 2022


Rezumat

Din simbolurile statale ale Republicii Moldova fac parte Stema de Stat, Drapelul de Stat și Imnul de Stat. Simbolurile heraldice statale sunt componente ale identității naționale a oricărui popor. Drapelul Republicii Moldova este tricolor: roșu, galben și albastru, fiind aprobat pe 27 aprilie 1990, dar aceste culori naționale au fost utilizate de locuitorii Basarabiei încă din sec. al XIX-lea. Unii istorici din Republica Moldova afirmă că basarabenii nu aveau conștiință națională românească până la Marea Unire din 1918 sau că, în general, erau lipsiți de conștiință națională, deși identitatea românească a basarabenilor în sec. al XIX-lea este confirmată de sursele științifice rusești ale vremii. Cu toate acestea, culorile naționale românești au intrat în conștiința etnică și au fost utilizate în spațiul Țării Moldovei din cele mai vechi timpuri. În rezultatul cercetărilor de documentare efectuate în Grecia, s-a constatat că în anul 1606 tricolorul era folosit în documentele cancelariei domnești a lui Ieremia Movilă, iar în sec. al XIX-lea – începutul sec. XX monahii basarabeni din Sfântul Munte Athos (Imperiul Otoman și Grecia), din punct de vedere etnic, se identificau ca români și foloseau deseori în viața lor cotidiană diferite simboluri naționale românești, precum stema Familiei Regale Române, alfabetul latin și tricolorul. Tricolorul era sculptat și pictat în chiliile monahilor basarabeni, pe fațadele bisericilor, în manuscrise, în tablouri votive și chiar pe obiectele de uz casnic. Conform unor surse, drapelul tricolor a fost arborat pe zidurile bisericii din Schitul Lacu, locuit în sec. al XIX-lea de monahii veniți din Basarabia. Ba mai mult, tricolorul era folosit și de monahii români veniți din alte gubernii ale Imperiului Rus, precum Podolia, Herson și Ekaterinoslav, teritorii care astăzi sunt greu încercate de războiul sângeros, declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.