The global COVID-19 pandemic has presented huge challenges for health systems worldwide, but also for the entire population, leading to about 545 millions of infections and over 6.3 million of deaths so far. Faced with an unprecedented critical situation, front-line health workers, directly involved in the diagnosis, treatment and care of patients with SARS-CoV-2, have been exposed to the risk not only of becoming infected but also of developing psychological distress and mental health symptoms. Since the spring of 2020, they have gone through a series of experiences, which have influenced their attitudes towards health and professional activity: the growing number of confirmed and suspected cases, the overwhelming workload, the lack of personal protective equipment, the constant pressure by mass media, the lack of necessary medicines and others, which frequently created the feeling of lack of adequate social and governmental support. The studies conducted during this period have reported adverse psychological reactions among health care workers: reluctance to work or think positively, resignation due to inability to cope with the demands of the profession, symptoms of stress, anxiety and depression, which could have long-term psychological implications. The research presented in this article aimed to identify the cognitive, emotional and behavioral aspects of the attitudes of medical workers in the Republic of Moldova towards SARS-CoV-2 infection and COVID-19 vaccination, related to the experiences of the pandemic. The data were collected in a survey conducted in January-February 2022 on a sample of about 130 medical workers, employed in departments with COVID-19 profile and other medical institutions. The results show the attitudes, correlated with the professional and personal experiences within the COVID-19 pandemic.

Pandemia globală COVID-19 a prezentat provocări uriașe pentru sistemele de sănătate din întreaga lume, dar și pentru întreaga populație, ducând la circa 545 mln. de infecții și peste 6,3 mln. de decese până în prezent. Confruntându-se cu o situație critică nemaiîntâlnită, lucrătorii din domeniul sănătății din prima linie, direct implicați în diagnosticarea, tratamentul și îngrijirea pacienților cu SARS-CoV-2, au fost expuși riscului nu doar de a se infecta, dar și de a dezvolta suferință psihologică și simptome de sănătate psihică. Începând cu primăvara anului 2020, ei au trecut printr-un șir de experiențe, care le-au influențat atitudinile față de sănătate și activitatea profesională: numărul în creștere de cazuri confirmate și suspectate, volumul de muncă copleșitor, insuficiența echipamentului de protecție individuală, atacurile din mass-media pe scară largă, lipsa medicamentelor necesare și altele, care le-au creat frecvent sentimentul de lipsă de suport social și guvernamental adecvat. Studiile realizate în această perioadă au raportat reacții psihologice adverse în rândul lucrătorilor din domeniul sănătății: reticența de a lucra sau de a gândi pozitiv, recurgerea la demisie din cauza incapacității de a face față solicitărilor profesiei, simptome de stres, anxietate și depresie, care ar putea avea implicații psihologice pe termen lung. Cercetare prezentată în această comunicare a urmărit obiectivul identificării aspectelor cognitive, afective și comportamentale ale atitudinilor lucrătorilor medicali din Republica Moldova față de infecția SARS-CoV-2 și vaccinarea anti-COVID-19, raportate la experiențele suportate în perioada pandemiei. Datele au fost colectate în cadrul unui sondaj realizat în ianuarie-februarie 2022 pe un eșantion de circa 130 de lucrători medicali, angajați în secții cu profil COVID-19 și alte instituții medicale. Rezultatele prezintă atitudinile, corelate cu experiențele profesionale și personale din cadrul pandemiei COVID-19.