Date preliminare privind cercetarea paleoliticului mijlociu din zona Prutului (Republica Moldova)
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
219 0
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
902/903"632/633"(478) (2)
Arheologie (937)
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (2097)
SM ISO690:2012
BURLACU, Vitalie. Date preliminare privind cercetarea paleoliticului mijlociu din zona Prutului (Republica Moldova). In: Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei. , Ed. 25, 8-9 octombrie 2015, Chisinau. Chişinău: Casa Editorial-Poligrafică „Bons Offices”, 2015, Ediția 25, p. 17. ISBN 978-9975-87-007-8.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.
Ediția 25, 2015
Sesiunea "Sesiunea științifi că a Muzeului Național de Istorie a Moldovei"
25, Chisinau, Moldova, 8-9 octombrie 2015

Date preliminare privind cercetarea paleoliticului mijlociu din zona Prutului (Republica Moldova)

CZU: 902/903"632/633"(478)

Pag. 17-17

Burlacu Vitalie
 
Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM
 
 
Disponibil în IBN: 28 iunie 2022


Rezumat

Actualmente pe malul stâng al râului Prut sunt cunoscute 15 stațiuni atribuite paleoliticului mijlociu. Dintre aceste doar în cinci au fost identifi cate niveluri de locuire in situ (stațiunea Tețcani X, grotele Trinca I și II, grotele Buzdujeni I și La Sărături), o altă așezare a fost distrusă de carieră în anul 1958 (grota Butești II), restul reprezintă localizări cu materiale de suprafață. Acest grup de staţiuni se încadrează în marele complex cultural Est şi Central European, care a evoluat separat. La momentul de faţa în zona Prutului de Mijloc pot fi evidenţiate câteva tehnocomplexe culturale, grupul de tip Trinca (Trinca I şi II), grupul de tip Buteşti (grota Buteşti II, La Sărături şi Buzduşeni I, niv. 2 şi 3), precum şi musterianul denticulat (Buzdujeni I, niv. 4-8). Un interes prezintă staţiunea Teţcani X, cercetată doar pe o suprafaţă de 2 m2. Aceasta a dat un bogat material litic, care la moment numără peste 800 de piese de silex şi gresie. Se caracterizează printr-o industrie de tip levallios, lamelară în care domină nuclee aplatizate, încrucişate pe ambele feţe cât şi nucleele de tip levallios. Grupa uneltelor este dominată de vârfuri musteriene, urmate de racloare.