Legăturile matrimoniale, pe care le stabileşte Ştefan cel Mare în jurul anului 1480 cu Marele Cnezat al Moscovei, însoţite de solii repetate, au jucat rolul unui culuar prin care în realităţile culturale din Moldova pătrund anumite probleme şi idei de actualitate din viaţa cultural-spirituală a Rusiei. Despre eventuala legătură dintre disputele privind anumite rânduieli bisericeşti, între mitropolitul Gerontie şi marele cneaz Ivan al III -lea, şi programul iconografic din naosul bisericii Înălţării Cinstitei Cruci de la Pătrăuţi, am insistat într-un studiu anterior. În ceea ce priveşte unul dintre cele mai discutate subiecte iconografice din această biserică Arătarea Sf. Cruci împăratului Constantin (mai mult cunoscută în istoriografie sub denumirea convenţională de Cavalcada sfinţilor militari), până aici, au fost puse în discuţie, anumite paralele iconografice, anterioare şi posterioare picturii respective, apelul la texte, lipsind însă, cu desăvârşire. Această lipsă este îndreptăţită de faptul, că textele hagiografice, referitoare la episodul crucial privind convertirea lui Constantin, precum şi la istoria aflării Cinstitei Cruci nu oferă nici o explicaţie privind compoziţia iconografică de la Pătrăuţi. Ţinând cont de contextul militar al episodului respectiv din viaţa împăratului Constantin I (bătălia de la Pons Milvius), am fi probabil îndreptăţiţi să lărgim aria textuală, apelând la textele ce relatează despre confruntările militare, considerate definitorii din perspectiva creştină. Din această perspectivă, considerăm sugestiv apelul la expunerea cronografică despre bătălia de la Kulikovo, pentru interpretarea conţinutului scenei de la Pătrăuţi, ţinând cont de eventualitatea circulaţiei acestui text în Moldova, în contextul istoric menţionat, dar şi de actualitatea eshatologică prezentă atât în text, cât şi în imagine, în condiţiile intensificării aşteptărilor eshatologice în ultimele decenii ale secolului al XV-lea.