Sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea se remarcă prin câteva aspecte majore ale dezvăluirii folcloristicii românești. Dintre scriitorii care s-au preocupat de folclor în această perioadă, Barbu Delavrancea ocupă poate cel mai însemnat loc. Latura dezvoltată de B. Ștefănescu Delavrancea este importantă. B. Ștefănescu Delavrancea este de părere că singura cale de a scoate limba și literatura română din păienjenișul multor influențe nefaste, venite din afară, este folclorul. Delavrancea este un sprijinitor entuziast al folclorului, urmărește tot ceea ce se publică în acest domeniu, are însemnări personale pe unele colecții și se remarcă prin strădaniile în vederea tipăriri primei reviste de folclor Șezătoarea, a lui A. Gorovei. În 1892, cu prilejul apariției revistei de folclor Șezătoarea, Delavrancea indică și calea de a ajunge la cunoașterea acestor frumuseți reprezentate de creația orală. Ideile care vor fi dezbătute în aceste prelegeri, vor fi reluate mai târziu în cele mai importante studii de folclor ale scriitorului, și anume: Verbul plastic în creațiunile populare, Doina și Din estetica poeziei populare. Barbu Delavrancea se ocupă de problema originii doinei în articolul Doina, publicat în revista Albina. Cea mai importantă contribuție a scriitorului Barbu Delavrancea la folcloristica românească este studiul Din estetica poeziei populare, discurs rostit în mai 1913, la Academia Română.

La fin du XIXe siècle et le début de XXe siècle se remarque par quelques aspects majeurs pour le développement de la folkloristique roumaine. Parmi les écrivains qui se sont intéressés au folklore pendant cette période, Barbu Delavrancea occupe, peut-être la place la plus importante. Le côté développé par B. Ștefănescu Delavrancea est importante. B. Ștefănescu Delavrancea pense que le seul moyen de sortir la langue et la littérature roumaine des nombreuses influences mauvaises qui viennent de l’extérieur, est le folklore. Delavrancea soutient avec enthousiasme le folklore, il suit tout ce qui est publié dans ce domaine, a des notes personnelles sur certaines collections et il se remarque par les efforts pour imprimer la première revue de folklore Șezătoarea, de Gorovei. En 1892, à l’occasion de la parution de la revue de folklore Șezătoarea, Delavrancea indique aussi la voie afin de connaître la beauté de la création orale. Les idées qui seront débattues dans ces conférences seront reprises plus tard dans les plus importantes études folkloriques de l’auteur à savoir: Verbul plastic în creațiunile populare, (Le verbe plastique dans les créations populaires), Doina (Doïna) et Din estetica poeziei populare (De l’esthétique de la poésie populaire). Barbu Delavrancea est préoccupé par la problématique de l’origine de la doïna dans l’article Doïna, publié dans la revue Albina. La plus importante contribution de l’auteur Barbu Delavrancea à la folkloristique roumaine est l’étude Din estetica poeziei populare (De l’esthétique de la poésie populaire), discours tenu en mai 1913, à l’Académie Roumaine.