Medierea conflictelor în contextul transformării de mentalități și shimbării sociale
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
378 3
Ultima descărcare din IBN:
2023-08-13 10:26
SM ISO690:2012
REDLICH, Alexander, HARAZ, Svetlana. Medierea conflictelor în contextul transformării de mentalități și shimbării sociale. In: The contemporary issues of the socio-humanistic sciences: The mentalities of society in transformation, Ed. 6, 11-12 decembrie 2015, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea Liberă Internațională din Moldova, 2015, Ediția 6, pp. 159-160.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
The contemporary issues of the socio-humanistic sciences
Ediția 6, 2015
Conferința "Preocupări contemporane ale ştiinţelor socio-umane"
6, Chișinău, Moldova, 11-12 decembrie 2015

Medierea conflictelor în contextul transformării de mentalități și shimbării sociale

The conlfict mediation in the context of mentalities transformation and social change


Pag. 159-160

Redlich Alexander1, Haraz Svetlana2
 
1 Universitatea din Hamburg,
2 Universitatea Liberă Internaţională din Moldova
 
 
Disponibil în IBN: 5 noiembrie 2021


Rezumat

Între grupurile de oameni există diferențe (cultură, valori, personalitate, opinii, poziție socială/economică etc.) care, inevitabil aduc la situații conflictuale. Dacă numărul de oameni implicaţi în relații crește, respectiv în situații conflcituale, numărul de relaţii se măreşte exponenţial. Douăsprezece părţi vor avea şaizeci şi şase de relaţii. Conflictele cu multe părţi sunt vagi şi complexe: părţile se tereotipizează reciproc, manifestă neîncredere și nu doresc să clarifice pozițiile, să comunice întru înțelegerea interesului fiecărei părți. Oamenii trăiesc în iluzia paternalistă că altcineva le va rezolva mereu problemele. Medierea, modalitatea de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă, în cadrul unui proces structurat, flexibil şi confidenţial, cu asistenţa mediatorului asigură reducerea complexității situaţiilor de conflict și găsirea soluțiilor de însăși părțile conflictului. Rolul esenţial în procedura medierii îi revine mediatorului, cel care trebuie să asigure calitatea, mediul favorabil comunicării între părți și să faciliteze semnarea acordului de împăcare. Viaţa dovedeşte că acele societăţi care au ştiut să-şi gestioneze sursele de tensiune şi conflict au atins parametrii înalţi în dezvoltarea economică şi socială, în gestionarea democratică a treburilor publice. Succesul medierii este dat de faptul că şi atunci când este instituţionalizată ea înseamnă un raport între două părţi în conflict în care intervine a treia parte pentru a găsi punctele comune de dialog, de comunicare, de înţelegere şi acord îndepărtând nu numai forţa, violenţa ci chiar şi intervenţia unei instanţe.

Cuvinte-cheie
diferenţe, mediere, mediator, conflict, situaţii conflictuale, stereoptipizare, comunicare, interes ascuns, iluzie paternalistă