Pe parcursul evoluţiei istoriei moderne, a devenit incontestabilă ideea despre dimensiunea protectoare a spiritualităţii franceze în raport cu cea română. Infuzia de cultură francofonă în spaţiul românesc din secolul al XIX-lea a impulsionat forţele intelectuale autohtone, fenomen ce a condus, finalmente, la încadrarea culturii şi literaturii române în circuitul valoric european. Tabloul relaţiei francezo-române în secolul XXI este de o bogăţie şi de o diversitate fără precedent în istorie. Astăzi, întrepătrunderea dintre cele două culturi are o infinitate de expresii noi, rolul director al modelului francez menţinîndu-se cu fermitate în lingvistică, literatură, învăţământ, jurnalism, politică etc. Toate aceste afinități au beneficiat de o abordare interdisciplinară complexă în cadrul colocviului Reverberaţii ale modelului cultural francez în context european şi universal, în absența căruia realizarea volumului de față, care întrunește, în linii mari, comunicările forului, ar fi fost imposibilă. Având drept bază materialele științifice ale colocviului, volumul s-a amplificat ulterior prin alte noi contribuții, care, în mod direct sau tangețial reflectau impactul modelelor directoare. Edificat în timp, prin contribuția cercetătorilor din diferite arealuri geografice și culturale, volumul s-a constituit într-un demers cu intenţie, orientat spre cunoaşterea modelelor directoare ale patrimoniului comun european, acest ferment activ ce a dinamizat energiile culturilor naţionale, oferindu-le astfel şansa de a se confrunta cu oglinzile alterităţii. În ideea asigurării unei coerențe interioare, prezentul volum de lucrări, pe care îl aducem în faţa publicului interesat, a fost structurat în funcție de următoarele arii tematice: Abordări interdisciplinare, Arte & reprezentări, Studii culturale, Literatură & cultură, în cadrul cărora autorii au abordat prioritar problematica impactului modelului cultural francez asupra limbilor şi literaturilor europene, relevată în acumularea unor experienţe diverse şi complexe. Flexibilitatea ariei tematice a permis și alte abordări științifice, menite să afâneze pliurile generoase ale culturii și literaturii. Menționăm, în acest context, că responsabilitatea privind corectitudinea şi obiectivitatea ştiinţifică a conţinutului fiecărei lucrări aparţine autorilor. În oportunitatea creării unui spațiu de dialog, la constituirea prezentului volum și-au adus contribuția cercetători atât din centrele universitare și de cercetare din Republica Moldova (Universitatea de Stat Alecu Russo din Bălți, Institutul de Filologie al Academiei de Știinţe a Republicii Moldova), cât și din centrele de cercetare și universitare din România (Catedrele de Limba Română pentru Studenţi Străini, Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării din Facultatea de Litere a Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi; Centrul de Studii Multiligvistice & Interculturale din cadrul Facultăţii de Litere, Universitatea Spiru Haret din Bucureşti) și Canada (Catedra FernandDumont, Institutul Național de Cercetare Științifică, Montréal). Acestora li s-au alăturat și cercetători neafiliați, jurnaliști, interesați de problematica abordată. Ne exprimăm profunda gratitudine față de autorii prezentelor studii științifice pentru implicarea profesionistă și competența academică în constituirea acestui volum. Articolele reunite sub egida secțiunii Abordări interdisciplinare, au vizat diverse aspecte ale raportului științei literare cu filosofia, istoria, sociolingvistica și alte discipline înrudite. Urmând principiul interdisciplinarității, comunicările au acoperit o gamă largă de autori, teme și metodologie analitică, subliniind necesitatea unui dialog al limbilor şi literaturilor europene. Deosebit de interesante s-au dovedit disocierile asupra conceptului de problematologie înţeles ca abordare filosofică, bazată pe o interogativitate radicală, într-o perspectivă interdisciplinară. În această ecuație interdisciplinară, concepţia problematologică asupra limbajului are drept punct de plecare problema constituirii unei teorii globale a limbajului centrată pe distincţia dintre întrebare–răspuns. În accepția sa de interogativitate radicală, conceptul de problematologie a fost introdus în discursul filosofiei contemporane de Michel Meyer, filosof belgian, de limba franceză. Subiecte de actualitate, din domeniul artelor și imagologiei, au fost prezentate în cadrul secțiunii Arte & reprezentări. Astăzi, când corpul uman a devenit parte componentă a istoriei umanității, constituind intermediarul dintre noi și lume, noile concepte ale corporalității cantonând atenția cercetătorilor asupra percepției, imaginii corporale, dar și conștiința propriei corporalități, un subiect ce vizează o abordare inedită a corpului feminin în expresia plastică, conceput într-o viziune sintetică și diacronică, de la Picasso la Yves Klein, reprezintă expresia elocventă de racordare la actualitate. Au fost puse în discuție în cadrul secțiunii Studii culturale aspecte specifice societății multiculturale, cum ar fi statutul imigrantului supus în mod frecvent unui veritabil război instituţional şi mediatic, procesul de cristalizare a conștiinței naționale, observându-se, spre exemplu, diminuarea drepturilor imigranţilor, care devine din ce în ce mai gravă cu trecerea timpului (De ce imigratul a devenit duşmanul public numărul unu), înregistrând, printre multe alte consecințe, crearea unui microcosmos în care imigranții şi-au amestecat cultura şi obiceiurile cu tradiţiile autohtone, dar mai ales cu tradiţiile celorlalte grupuri de imigranţi (De la Empire Windrush la Anglia neagră. Spre o societate multiculturală). În cadrul secțiunii Literatură & cultură, au fost puse în discuție aspecte culturale și literare variate, relevându-se în toate cazurile rolul modelator al culturii franceze. Fenomenul literar a fost prezentat din diverse optici de interpretare: poetică, arhetipală, psihanalitică, sociologică etc. Principiul sincronic al investigațiilor prezentate a fost conectat la cel diacronic, subliniindu-se individualitatea, alteritatea şi modernitatea confluenţelor literare româno-franceze. Într-o manieră sintetică elocventă a fost subliniată, printre altele, influența modelului iluminiștilor francezi în Europa sud-estică, cu consecințele implicite în urma unui atare impact. De un sporit interes aparte beneficiază articolele ce vizează “lecțiile” marilor maeștri (Balzac, Proust, Gide). Autorii articolelor s-au referit la modelul cultural francez, aducând în discuție personalități literare reprezentative, ce au contribuit deopotrivă la promovarea culturii române și a celei franceze, cum ar fi cazurile lui Paul Goma, al lui Panait Istrati sau al lui Matei Vișniec, care demonstrează cel mai sugestiv cum se poate contura, dincolo de teorii, dialogul intercultural, al cărui beneficii sunt înregistrate din ambii poli deopotrivă. Studiile, de înaltă ținută academică, unele analitice, altele sintetice, au fost ghidate de principiul originalității şi al responsabilității științifice, fiind concepute de cadre didactice universitare, cercetători și doctoranzi, pasionaţi de investigarea fenomenului culturii şi a comunicării în spaţiul unitar european. Sperăm ca acest volum, în ansamblul lui, să constituie nu doar un dialog între cercetătorii, aparținând diverselor domenii științifice, ci, înainte de toate, o posibilitate de a favoriza contacte armonioase între diferite culturi şi limbi, atât de necesare, astăzi, în spaţiul spiritualităţii europene contemporane.