Instituţionalizarea aşezămintelor muzicale în Basarabia își ia începutul după anii ’90 ai sec. al XIX-lea. Premisele pentru fondarea acestora sunt create la începutul acestui secol. În Ţările Române sosesc numeroşi muzicieni străini, care îi familiarizează cu muzica „evropenească” pe copiii din familiile înstărite şi, totodată, concertează în diferite saloane și săli publice. În această perioadă, de aprecierea publicului se bucurau pianistele Smaranda Şaptesate, Eufrosina Lăţescu, Elena Asachi şi harpistele Ermiona Asachi şi Săftica Palade, dar şi numeroşi artişti străini, care întreprind turnee artistice în Moldova. Primelor decenii ale veacului aparțin și primele prelucrări pentru pian de muzică populară. Mugurii școlii componistice naționale, care apar în prima jumătate a secolului, aduc și primele lucrări pentru pian, realizate în stilul și formele școlilor occidentale, adaptate la stratul sonor oral autohton. Preocupările pentru promovarea artei pianistice au fost stimulate de compozitorii străini care, atrași de muzica noastră etnică, o valorifică în creația lor. Către sfârșitul ultimului deceniu al sec. al XIX-lea, viaţa muzicală din Basarabia se intensifică, iar odată cu aceasta se deschid noi instituții de învăţământ cu profil muzical-artistic, care sporesc simţitor interesul pentru studierea pianului. Prin prisma evenimentelor din perioada menţionată, în viața culturală se manifestă tendinţa de integrare a artei muzicale locale în circuitul artistic european. Datorită activităţii artistice a unor muzicieniprofesionişti cu studii la conservatoarele din Rusia şi Europa occidentală, viaţa muzicală din Basarabia, s-a intensificat simţitor, creând standarde de educație muzicală și de măiestrie interpretativă, cu impact semnificativ asupra pregătirii profesionale a pianiştilor.