Bazicitatea aminelor. Influenţa PH-ului
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
380 1
Ultima descărcare din IBN:
2022-02-10 20:24
SM ISO690:2012
PORUBIN, Diana. Bazicitatea aminelor. Influenţa PH-ului. In: Conferinţa Internaţională a Tinerilor Cercetători, 11 noiembrie 2005, Chişinău. Chişinău: „Grafema Libris” SRL, 2005, p. 119. ISBN 9975-9716-1-X.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Conferinţa Internaţională a Tinerilor Cercetători 2005
Conferința "Conferinţa Internaţională a Tinerilor Cercetători"
Chişinău, Moldova, 11 noiembrie 2005

Bazicitatea aminelor. Influenţa PH-ului


Pag. 119-119

Porubin Diana
 
Universitatea de Stat din Moldova
 
 
Disponibil în IBN: 7 iulie 2021


Rezumat

Bazicitatea aminei are un rol decisiv asupra vitezei reacţiei de nitrozare. Cu cît amina are bazicitate mai scăzută, cu atît se reduce posibilitatea de a fi ionizată, deci creşte viteza de nitrozare. Bazicitatea este influienţată de structura aminei şi de densitatea electronică la atomul de azot. Respectiv, factorii (substituienţii) care duc la micşorarea densităţii electronice la atomul de azot, duc şi la micşorarea bazicităţii aminei, deci la mărirea vitezei de nitrozare. Viteza reacţiei de nitrozare depinde de concentraţia amiei neionizate şi a acidului azotos. La pH >1, agentul principal de nitrozare este N2O3:formulaViteza reacţiei de nitrozare este proporţională cu concentraţia N2O3 şi cu pătratul concentraţiei acidului azotos. Concentraţiile aminei neionizate şi a acidului azotos variază cu schimbarea pH-ului. Pentru comoditate practică, viteza de nitrozare devine: W= k [amina totală] [nitritul total]2 (2) Viteza reacţiei de nitrozare este maximă la pH 3.4, ceea ce corespunde tăriei acidului azots pKa= 3.37. La valori mai mici ale pH-ului de 3.4, aproape tot nitritul este convertit la acid azotos, HNO2. La reduceriea valorii pH-ului, concentratia aminei neionizate scade, ceea ce cauzează micşorarea vitezei reacţiei de nitrozare. Experimental au fost utilizate următoarele amine: morfolina (MORF), creatinina, dietilamina (DEA) şi dimetilamina (DMA). În toate cazurile au fost respectate următoarele condiţii: [NO2 -]0= 1*10-4 M, [amină]0 = (1*10-5, 5*10-5, 1*10-4, 5*10-4, 1*10-3) M, pH 2.6, t = 37°C. Timpul de incubare este 30 min. Pentru determinarea NO2 -, a fost utilizat reactivul Griess, densităţile optice au fost măsurate la lungimea de undă 520 nm. Analizînd rezultatele obţinute, putem afirma că viteza de transformare a nitrit-ionului în timp este mai mare în cazul morfolinei. De exemplu, pentru [MORF]= 5*10-5 M, nitritul (1*10-4 M) a fost redus cu cca 76% după 30 min (faţă de concentraţia iniţială a nitritului), pentru creatinina de aceeaşi concentraţie nitritul a fost reduc cu 71%, în cazul DMA – cu 68% şi DEA – cu 64%. Rezultatele obţinute confirmă ca bazicitatea aminei are o influienţă determinativă asupra procesului de nitrozare – odată cu creşterea bazicităţii aminei, scade viteza de nitrozare.

Cuvinte-cheie
N-nitrosocompuşi, nitrozare, bazicitate, cinetica nitrozării