| Articolul precedent |
| Articolul urmator |
 |
 285 1 |
| Ultima descărcare din IBN: 2022-11-02 09:59 |
 SM ISO690:2012MOŞNEAGA, Alisa, GUBCA, Diana. Determinarea dimensiunilor capilarelor în materiale compozite cu clusteri de carbon. In: Sesiune naţională de comunicări ştiinţifice studenţeşti:: Ştiinţe ale naturii. Ştiinţe exacte, 25-26 aprilie 2013, Chişinău. Chişinău, 2013: Centrul Editorial-Poligrafic al USM, 2013, SN, SE, p. 66. |
| EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
| Sesiune naţională de comunicări ştiinţifice studenţeşti: SN, SE, 2013 |
||||||
|
Sesiunea "Sesiune naţională de comunicări ştiinţifice studenţeşti: " Chişinău, Moldova, 25-26 aprilie 2013 | ||||||
|
||||||
| Pag. 66-66 | ||||||
|
||||||
 Descarcă PDF |
||||||
| Rezumat | ||||||
Tendinţa actuală de miniaturizare a tehnologiilor moderne a extins limitele domeniilor industriale către dimensiuni nanometrice, domeniu în care cercetările asupra nanostructurilor carbonice ocupă un loc prioritar. O perspectivă de utilizare a nanoclusterilor de carbon de ordin inferior fullerenelor este elaborarea materialelor compozite poroase, cu dimensiunile capilarelor programate pentru confecţionarea membranelor şi elementelor de filtru pentru gaze şi lichide. Studiul influenţei adsorbţionale şi al dimensiunilor capilarelor, formate în funcţie de concentraţia nanoclusterilor de carbon în materialul compozit, a fost realizat pentru eşantioanele confecţionate din argilă, dispersată iniţial până la dimensiuni micronice şi umezită până la starea comodă de prelucrat. Din materialul compozit au fost preparate membrane cu diferite concentraţii de clusteri de carbon. Aprecierea caracteristicilor membranelor poroase s-a realizat utilizând metoda bulei, care constă în măsurarea presiunii la trecerea gazului prin capilarele membranei [1]. Pentru încercări, instalaţia experimentală permite ca partea superioară a membranei să fie în contact cu un strat de apă, iar partea inferioară – în contact cu gazul sub presiune şi cu o creştere treptată a presiunii. Are loc trecerea gazului prin membrană, care se manifestă prin apariţia unor bule de aer. A fost înregistrată acea presiune la care are loc formarea abundentă a bulelor de gaz. Raportul dintre presiune şi raza porilor este dat de ecuaţia lui Laplace: Pcap = (2·σ·cos θ) / r, unde: Pcap – presiunea în capilare; σ – coeficientul de tensiune superficială; Ө – unghiul de adghezie; r – raza porilor, având forma capilarelor. S-a stabilit că în limitele concentraţiilor de la 0,5 până la 20% de nanoclusteri de carbon, raza poate fi variată de la 0,9 μm până la 10 μm. Pentru probele, a căror conţinut de nanoclusteri de carbon constituie 2%, a fost determinată valoarea razei de 0,4 μm. Din rezultatele cercetărilor efectuate în lucrare observăm că membranele cu nanoclusteri de carbon pot fi utilizate în calitate de elemente de filtru în diferite tehnologii şi procese de prelucrare a produselor alimentare şi industriale. |
||||||
|
DataCite XML Export
<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?> <resource xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' xmlns='http://datacite.org/schema/kernel-3' xsi:schemaLocation='http://datacite.org/schema/kernel-3 http://schema.datacite.org/meta/kernel-3/metadata.xsd'> <creators> <creator> <creatorName>Moşneaga, A.</creatorName> <affiliation>Universitatea de Stat din Moldova, Moldova, Republica</affiliation> </creator> <creator> <creatorName>Gubca, D.</creatorName> <affiliation>Universitatea de Stat din Moldova, Moldova, Republica</affiliation> </creator> </creators> <titles> <title xml:lang='ro'>Determinarea dimensiunilor capilarelor în materiale compozite cu clusteri de carbon</title> </titles> <publisher>Instrumentul Bibliometric National</publisher> <publicationYear>2013</publicationYear> <relatedIdentifier relatedIdentifierType='ISBN' relationType='IsPartOf'></relatedIdentifier> <dates> <date dateType='Issued'>2013</date> </dates> <resourceType resourceTypeGeneral='Text'>Conference Paper</resourceType> <descriptions> <description xml:lang='ro' descriptionType='Abstract'><p>Tendinţa actuală de miniaturizare a tehnologiilor moderne a extins limitele domeniilor industriale către dimensiuni nanometrice, domeniu în care cercetările asupra nanostructurilor carbonice ocupă un loc prioritar. O perspectivă de utilizare a nanoclusterilor de carbon de ordin inferior fullerenelor este elaborarea materialelor compozite poroase, cu dimensiunile capilarelor programate pentru confecţionarea membranelor şi elementelor de filtru pentru gaze şi lichide. Studiul influenţei adsorbţionale şi al dimensiunilor capilarelor, formate în funcţie de concentraţia nanoclusterilor de carbon în materialul compozit, a fost realizat pentru eşantioanele confecţionate din argilă, dispersată iniţial până la dimensiuni micronice şi umezită până la starea comodă de prelucrat. Din materialul compozit au fost preparate membrane cu diferite concentraţii de clusteri de carbon. Aprecierea caracteristicilor membranelor poroase s-a realizat utilizând metoda bulei, care constă în măsurarea presiunii la trecerea gazului prin capilarele membranei [1]. Pentru încercări, instalaţia experimentală permite ca partea superioară a membranei să fie în contact cu un strat de apă, iar partea inferioară – în contact cu gazul sub presiune şi cu o creştere treptată a presiunii. Are loc trecerea gazului prin membrană, care se manifestă prin apariţia unor bule de aer. A fost înregistrată acea presiune la care are loc formarea abundentă a bulelor de gaz. Raportul dintre presiune şi raza porilor este dat de ecuaţia lui Laplace: Pcap = (2·σ·cos θ) / r, unde: Pcap – presiunea în capilare; σ – coeficientul de tensiune superficială; Ө – unghiul de adghezie; r – raza porilor, având forma capilarelor. S-a stabilit că în limitele concentraţiilor de la 0,5 până la 20% de nanoclusteri de carbon, raza poate fi variată de la 0,9 μm până la 10 μm. Pentru probele, a căror conţinut de nanoclusteri de carbon constituie 2%, a fost determinată valoarea razei de 0,4 μm. Din rezultatele cercetărilor efectuate în lucrare observăm că membranele cu nanoclusteri de carbon pot fi utilizate în calitate de elemente de filtru în diferite tehnologii şi procese de prelucrare a produselor alimentare şi industriale.</p></description> </descriptions> <formats> <format>application/pdf</format> </formats> </resource>
|
|
|
