Articolul precedent |
Articolul urmator |
298 3 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-02-07 15:04 |
SM ISO690:2012 SÎRBU, Rodica. Unele aspecte privind sănătatea populaţiei în ecosistemele umane regionale din Republica Moldova. In: International Conference of Young Researchers , Ed. 8, 11-12 noiembrie 2010, Chişinău. Chişinău: Tipogr. Simbol-NP SRL, 2010, Ediția 8, p. 64. ISBN 978-9975-9898-4-8.. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
International Conference of Young Researchers Ediția 8, 2010 |
||||||
Conferința "International Conference of Young Researchers " 8, Chişinău, Moldova, 11-12 noiembrie 2010 | ||||||
|
||||||
Pag. 64-64 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Această lucrare reprezintă o caracterizare a evoluţiei demografice, amplasării spaţiale, dezvoltarea umană durabilă şi starea sănătăţii populaţiei din ecosistemele umane regionale din Republica Moldova, în special, a raioanelor Drochia, Călăraşi şi Leova. G. Machlis şi J. McKendry susţine că[6], ecosistemul uman este ansamblul planetar de interacţiune al populaţiilor umane, împreună cu factorii de mediu, şi este un concept de organizare în restaurarea ecosistemelor planetare. Deşi oamenii fac parte din ecosistem, ei îşi creează propriul ecosistem, care este folosit de oameni, mediul lor este interacţiunea între sistemul social uman şi restul ecosistemului [4]. Sănătatea populaţiei reprezintă criteriul prioritar în evaluarea calităţii mediului ambiant. Studiile au demonstrat că, starea de boală poate fi atribuită în proporţie 30% factorilor de mediu [3, 5 (pag. 22)]. Conform datelor selectate în 2009 din materialele Inspecţiilor Ecologice Raionale, starea precară a mediului este cauzată de:depozitarea deşeurilor organice în apropierea surselor de apă, deversarea apelor uzate pe suprafaţa solului şi chiar în albiile râuleţelor, parcarea transportului lângă sursa de apă şi spălarea lor, şi altele. Analizând datele Biroului Naţional de Statistică [1], putem concretiza că evoluţia numerică a numărului de medici în raioanele Drochia, Călăraşi şi Leova este într-o continuă scădere, cea mai semnificativă fiind în raionul Leova, unde în decursul anilor 2003-2008, numărul medicilor la 10000 locuitori a scăzut de la 55 la 42,9, în timp ce numărul de locuitori în raion a evoluat de la 55 mii locuitori la circa 54 mii locuitori. Principalii indici ai vitalităţii populaţiei şi a calităţii vieţii populaţiei este numărul de decese la 100000 locuitori, precum şi speranţa de viaţă. Unele exemple pot fi [2, pag. 13]; speranţa de viaţă în anii 2007-2008 în Republica Moldova pentru bărbaţi a constituit 65,5 de ani, iar pentru femei – 73,2 ani. Acelaşi indice a populaţiei masculine din spaţiul rural al ţării se menţine la un nivel scăzut-64,6 ani. Rata mortalităţii în raionul Drochia a crescut de la 1277 decese în anul 2003, până la 1462 în anul 2009, în timp ce numărul total al populaţiei pe raion a scăzut de la 95 de mii persoane la 91 de mii. În raionul Călăraşi fluctuaţiile dinamicii evoluţiei ratei mortalităţii populaţiei sunt mai evidente, de la 132 decese în anul 2003, atingând punctul maxim în anul 2005 cu 1531 şi micşorându-se în 2009 până la 1426, iar dinamica populaţiei a evoluat de la aproximativ 82 mii persoane până la 79,3 mii în anul 2009. În raionul Leova această schimbare se prezintă în modul următor – 1235 decese în anul 2003, şi respectiv 1249 în 2009, în timp ce numărul populaţiei este în diminuare de la 55 la 53,8 mii locuitori. Starea şi calitatea mediului în Republica Moldova cu siguranţă au o influenţă enormă şi asupra vieţii omului, exemple fiind schimbarea modului de trai şi sănătatea şubredă. În acest context, autorităţile publice sunt obligate să contribuie la crearea condiţiilor optimale sanogene pentru populaţie. |
||||||
Cuvinte-cheie ecosistem uman, demografie, durată de viaţă, mortalitate, sanogeneză. |
||||||
|