Limitele discreției de atribuire a calității de bănuit/ învinuit în procesul penal și dreptul la informare cu privire la acuzațiile în materie penală
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
408 23
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-15 20:36
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
343.123 (112)
Acțiune penală. Investigație penală. Procedură penală (1401)
SM ISO690:2012
OSOIANU, Tudor. Limitele discreției de atribuire a calității de bănuit/ învinuit în procesul penal și dreptul la informare cu privire la acuzațiile în materie penală. In: Dezvoltarea cadrului juridic al Republicii Moldova în contextul necesităţilor de securitate şi asigurarea a parcursului european, 22 ianuarie 2018, Chişinău. Chişinău: Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, 2018, Partea 1, pp. 290-312. ISBN 978-9975-3298-2-8.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Dezvoltarea cadrului juridic al Republicii Moldova în contextul necesităţilor de securitate şi asigurarea a parcursului european
Partea 1, 2018
Conferința "Dezvoltarea cadrului juridic al Republicii Moldova în contextul necesităţilor de securitate şi asigurarea a parcursului european"
Chişinău, Moldova, 22 ianuarie 2018

Limitele discreției de atribuire a calității de bănuit/ învinuit în procesul penal și dreptul la informare cu privire la acuzațiile în materie penală

Limits of discretion in awarding the suspect / accused quality in criminal proceedings and the right to information on allegations in criminal matters

CZU: 343.123

Pag. 290-312

Osoianu Tudor
 
Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice
 
 
Disponibil în IBN: 27 ianuarie 2021


Rezumat

From the content of the definition given to the suspect in Article 63 paragraph 1 of the Criminal Procedure Code of the Republic of Moldova, we understand that the attribution of suspect status could also be achieved in other cases than those expressly referred to Article 63, paragraph 1, points 1-3 from the same code. The practice of criminal prosecution confirms this approach. In the theoretical publications, the consequences of criminal prosecution were assessed when the national authorities had plausible reasons to suspect a person to commit a crime. According to the jurisprudence of the European Court of Human Rights on the interpretation of the notion of criminal accusation, the acquisition of suspicion becomes ex lege when the conditions requiring the judicial body to establish the existence of a criminal charge are fulfilled, to order further prosecution criminal charges against the suspect and to make his rights known to him. The author proposes, based on the analysis of the national legislation and the jurisprudence of the European Court of Human Rights, the adjustment of some provisions of Article 63 of the Criminal Procedure Code of the Republic of Moldova to the provisions of Article 6, paragraphs 1 and 3 of the European Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms.