Preșcolarul și nu numai, foloseşte vorbirea în fiecare zi, în fiecare clipă a vieţii sale pentru elaborarea şi comunicarea propriilor gânduri, pentru formularea cerinţelor, trebuinţelor, a bucuriilor şi necazurilor, în organizarea vieţii şi activităţii lui. Ansamblul metodelor didactice, a procedeelor şi a mijloacelor de învăţământ nu pot fi puse în aplicare în cadrul interacţiunii dintre educator şi educat decât într-o strânsă legătură cu toate celelalte componente ale procesului de învăţământ. Metodologia devine astfel un intermediar, un mediator între conţinutul învăţării şi copii, între obiectivele educaţiei şi conţinuturi, între educator şi copil, între resurse şi finalităţi. Alegerea metodelor didactice constituie o decizie practică, concretă, care se face în funcţie de obiectivele urmărite.

The preschooler and not only, uses the speech every day, in every moment of his life for the elaboration and communication of his own thoughts, for the formulation of the requirements, needs, joys and troubles, in the organization of his life and activity. The set of teaching methods, procedures and means of education can be implemented in the interaction between educator and educated only in close connection with all other components of the educational process. The methodology thus becomes an intermediary, a mediator between the content of learning and children, between the objectives of education and contents, between the teacher and the child, between resources and purposes. The choice of teaching methods is a practical, concrete decision, which is made according to the objectives pursued.