Specificul manifestării [3] extremelor termice din ultimii ani contribuie la apariţia pe arii extinse a periculozităţii disconfortului termic pentru populaţia Republicii Moldova. De aceea, cunoaşterea variabilităţii spaţio-temporale a valurilor de căldură din lunile de vară este necesară pentru luarea unor măsuri de adaptare atît pe termen scurt, cît şi de lungă durată. Aceasta ar fi posibil doar odată cu elaborarea unei baze informaţionale de date, ce ar sta la baza estimării spaţio-temporale a disconfortului termic. Utilizînd Sistemele Informaţionale Geografice, baza de date devine accesibilă şi aplicabilă în diverse softuri standard, asigurând astfel o analiză complexă şi calitativă a informaţiei climatice. Materiale şi metode de studiu La etapa actuală, în evaluarea stării „senzoriale” a vremii, tot mai frecvent, se utilizează Indicele de disconfort termic (ID). Definirea acestuia se bazează pe o formulă simplă, dar care oferă informaţii valoroase şi exacte, necesare pentru stabilirea stării de confort a populaţiei. Pentru estimarea disconfortului termic, în limitele Republicii Moldova, a fost utilizată formula lui Giles (1990), cu următoarea expresie [1, 2]: ID = Ta-0,55 (1-0,01 RH) (Ta-14,5) , unde Ta şi RH sunt valorile diurne ale temperaturii şi umidităţii relative a aerului în zilele caniculare record. Disconfortul termic creşte pe măsură ce cresc valorile ID. Aşadar, în cazul în care valorile ID sunt mai mari de 24 de unităţi şi mai mici de 27 de unităţi se consideră că mai mult de 50% din totalul populaţiei suferă de disconfort termic. În cazul în care valorile acestuia variază în limitele 27...29, majoritatea populaţiei suferă de disconfort. Valorile ID cuprins în limitele 29...32 – denotă, că disconfortul termic devine foarte puternic şi periculos. În cazurile în care ID însumează valori de peste 32 de unităţi, - este necesară solicitarea ajutorului medical. Deşi cea mai caldă lună a anului este iulie, în investigaţiile propuse s-a utilizat cea de-a opta lună a anului (luna august), deoarece în ultimii ani se atestă o manifestare regulată a zilelor caniculare record, văzîndu-se nevoită populaţia republicii să întreprindă măsuri de protecţie operative. Pentru evidenţierea arealelor de distribuţie a disconfortului termic a fost utilizat programul Surfer 8.0, metoda de interpolare fiind Radial Basic. Analiza rezultatelor obţinute Conform datelor Serviciului Hidrometeorologic de Stat [4], în cea de-a doua decadă a lunii august a anului 2010 (11-16 august) şi în prima jumătate a lunii august a anului 2014 (1-15 iulie), pe teritoriul ţării au fost înregistrate zile caniculare record, care, în mare măsură, au influenţat starea sănătăţii populaţiei în aceste perioade. Modelarea cartografică a ID, calculat în zilele caniculare record din lunile august 2010 şi 2014, denotă că acestea în anul 2010 au condiţionat ca peste 90% din teritoriul republicii să fie sub nivelul periculos al disconfortului (figura.1a). Deşi în cel de-al doilea caz (figura. 2b) circa 80% din teritoriu a fost arealul unde majoritatea populaţiei a suferit de disconfort termic, durata de manifestare (de circa o jumătate de lună), a „intensificat” starea senzorială de percepţie nefastă a acestuia. Constatăm că este importantă şi cunoaşterea variaţiilor interdiurnale de manifestare a zilelor caniculare record (figurile 2 şi 3), deoarece acestea, în mare parte, sunt determinate de specificul circulaţiei atmosferice. Luând în consideraţie că data de 15 august (mijlocul lunii), în ambele cazuri este prezentă ca zi caniculară record, aceasta a servit drept reper în analiza comparativă a distribuţiei disconfortului termic diurn. Aşadar, printr-un grad sporit de periculozitate s-au manifestat temperaturile record înregistrate la data de 15 august 2010, în partea de nord-est şi parţial în sud-vestul ţării (figura 2a). O asemenea repartiţie spaţială a Indicelui de disconfort termic a fost determinată de starea vremii din ziua respectivă (figura.3a). Masele de aer subtropicale fierbinţi au invadat o bună parte din teritoriul nord-estic european şi „în retragere”, acestea au contribuit la crearea situaţiilor de disconfort termic, cu precădere în partea de nord-est a ţării. La 15 august 2014, masele de aer subtropicale au pătruns pe teritoriul republicii prin direcţia sud-estică (3b), ceea ce se confirmă şi cu arealul de manifestare a disconfortului termic, care a favorizat percepţia mai accentuată a acestuia de către majoritatea populaţiei (figura 2b). Analiza în dinamică a maximelor termice din luna august denotă că acestea înregistrează o tendinţă de majorare: în partea de nord - cu 0,05910 C/an, în partea centrală cu 0,06120 C /an şi 0,06770 C /an în partea sudică a ţării (figura 4). O majorare mai semnificativă a acestora, potrivit datelor din figura 4, se resimte cu precădere în ultimele decenii. Aceasta permite să concluzionăm că în cazul păstrării tendinţei de majorare a extremelor termice în viitorul apropiat, zilele caniculare record vor avea o manifestare mai frecventă pe teritoriul Republicii Moldova. Aşadar, în cazul păstrării în viitorul apropiat a tendinţei actuale de majorare a extremelor termice din luna august, către anul 2025 maximele termice absolute se vor majora cu 0,710 C, 0,730 C şi 0,810 C, în partea de nord, centru şi sud, constituind, respectiv, în valori absolute, 32,20 C, 33,90 C şi 34,10 C. Această concluzie se confirmă prin analiza densităţii funcţiei de repartiţie a extremelor termice (1960-2013 şi 2014-2025), ceea ce denotă deformarea normelor climatice spre dreapta în toată ţara (figura 5 a, b, c). Deci, ţinînd cont de tendinţa de majorare a extremelor termice, concluzionăm că în viitorul apropiat manifestarea valurilor de căldură va fi, de asemenea, mai frecventă. De aceea, cunoaşterea arealelor pri vind gradul de periculozitate a disconfortului termic pe teritoriul republicii în zilele caniculare record, ar putea contribui la întreprinderea măsurilor adecvate şi diferenţiate de protejare a populaţiei, în scopul reducerii sau minimizării efectelor negative ale valurilor de căldură asupra stării de sănătate a populaţiei.