Evaluarea calității serviciilor medicale în sistemul asigurărilor obligatorii de asistență medicală
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
440 22
Ultima descărcare din IBN:
2023-12-10 22:03
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
347.56:[349.3:368.9.06] (1)
Drepturi și obligații în afara contractelor. Prejudicii (95)
Ramuri speciale ale dreptului. Alte probleme de drept (983)
Asigurări. Prevederi comunitare prin împărtășirea riscurilor (114)
SM ISO690:2012
PĂDURE, Andrei, NOVAC, Tatiana. Evaluarea calității serviciilor medicale în sistemul asigurărilor obligatorii de asistență medicală. In: Integrare prin cercetare și inovare.: Științe juridice și economice, 7-8 noiembrie 2020, Chișinău. Chisinau, Republica Moldova: Centrul Editorial-Poligrafic al USM, 2020, Vol.2, R, SJE, pp. 272-276. ISBN 978-9975-152-52-5.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Integrare prin cercetare și inovare.
Vol.2, R, SJE, 2020
Conferința "Integrare prin cercetare și inovare"
Chișinău, Moldova, 7-8 noiembrie 2020

Evaluarea calității serviciilor medicale în sistemul asigurărilor obligatorii de asistență medicală

CZU: 347.56:[349.3:368.9.06]

Pag. 272-276

Pădure Andrei1, Novac Tatiana2
 
1 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“,
2 Universitatea de Stat din Moldova
 
 
Disponibil în IBN: 17 noiembrie 2020


Rezumat

Actualitate. Viaţa şi sănătatea omului sunt considerate valori sociale şi juridice supreme, iar grija faţă de sănătatea populaţiei devine un obiectiv de importanţă primordială în politica oricărui stat [1]. O contribuţie directă în ocrotirea acestor valori o are asistenţa medicală oportună şi calitativă. În acest sens, Constituţia Republicii Moldova [2] garantează fiecărui cetăţean dreptul la ocrotirea sănătăţii, iar Legea ocrotirii sănătăţii [3] oferă cetăţenilor posibilităţi egale în obţinerea de asistenţă medicală oportună şi calitativă. De fapt, unul dintre obiectivele principale ale sistemului sănătăţii constă în ameliorarea calităţii, în general, şi a prestaţiilor specifice, în special [4]. Din aceste raționamente, reglementarea drepturilor şi obligaţiilor personalului medical şi ale pacientului, îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale, dezvoltarea culturii juridice tuturor subiecţilor implicaţi în actul medical, realizarea dreptului cetăţenilor la asistenţă medicală calitativă şi oportună sunt probleme prioritare pentru societatea contemporană [5, 6, 7, 8]. Reformele politico-sociale şi legislative din domeniul sănătăţii publice ce au avut loc în Republica Moldova după proclamarea independenţei au schimbat radical viziunile şi principiile de acordare a asistenţei medicale, statutul medicului, relaţiile lui cu pacientul care, în condițiile economiei de piaţă, au obținut un aspect economic. Toate aceste reforme au contribuit la creşterea interesului pacienţilor faţă de calitatea serviciilor medicale ce li sunt acordate, mai cu seamă în cazurile eşuării tratamentului şi apariţiei diverselor complicaţii [9]. Drept rezultat, se constată o tendinţă de creştere continuă a numărului cazurilor de tragere a personalului medical la răspundere pentru activitatea sa profesională, ceea ce a determinat sporirea numărului de expertize medico-legale dispuse în scopul analizării calităţii serviciilor de sănătate [8, 10 etc.], care în asemenea cazuri reprezintă proba principală cu suport științific [11, 12]. Conform datelor ştiinţifice, frecvenţa deficienţelor depistate în activitatea medicală este diferită şi variază între 35 şi 76% [10, 13]. Se cere de menţionat că în Republica Moldova a fost realizat un studiu fundamental privind evaluarea calității serviciilor medicale în baza datelor medico-legale, însă acest studiu s-a axat doar pe analiza situației în specialitățile profilului chirurgical și a vizat o perioadă de studiu până în anul 2008 [14]. La moment, nu există studii naționale care să analizeze problematica protecţiei juridice a drepturilor pacientului în sistemul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală prin identificarea prejudiciilor aduse pacienților de către personalul medical din toate specialitățile medicale, precum și a cauzelor și condițiilor ce le-au generat. Scop. Elaborarea unui instrument de evaluare a calității asistenței medicale întru identificarea deficienţelor medicale profesionale şi sistematizarea condiţiilor de apariţie a lor. Rezultate și discuții. La începutul anului 2020, a fost demarat proiectul ,,Protecția consolidată a drepturilor pacientului în sistemul asigurărilor obligatorii de asistență medicală”, selectat în cadrul concursului Program de Stat 2020-2023. Unul dintre obiectivele proiectului s-a focusat pe elaborarea unor instrumente naţionale eficiente menite să faciliteze protecţia consolidată a drepturilor pacientului şi care, totodată, să corespundă paradigmei acquis-ului comunitar şi să fie conforme cerinţelor Acordului de asociere dintre RM şi UE. Însă, pentru asigurarea protecției drepturilor pacientului, este necesară cunoașterea drepturilor lezate și a condițiilor în care personalul medical a comis abateri de la principiile acordării asistenței medicale. Astfel, este necesară elaborarea unui instrument pentru evaluarea calității asistenței medicale prin identificarea neajunsurilor medicale profesionale şi a cauzelor ce le-au determinat. Drept surse de informații pot servi datele documentelor medicale incluse în rapoartele de expertiză medico-legală și concluziile acestora, întrucât anume expertiza medicolegală este una dintre importantele mijloace de probă operate de organele de urmărire penală în vederea demonstrării existenței deficiențelor medicale și elucidării condițiilor de apariție a lor, care stau la baza probatoriului în toate infracțiunile ce vizează activitatea profesională medicală. Pentru sistematizarea acestui volum important de informații, devine necesară elaborarea unui chestionar care să permită obţinerea unei imagini depline cu privire la calitatea asistenţei medicale acordate pacienţilor prin constatarea existenței neajunsurilor admise în procesul prestării serviciilor medicale, identificarea spectrului acestora şi a cauzelor ce le-au determinat. Din această perspectivă, chestionarul trebuie să permită includerea informațiilor generale, precum cele de identificare a cazului, greșelile admise, cauzele și condițiile apariției lor, consecințele actului medical defectuos și cauzalitatea dintre acțiunile personalului medical și complicațiile survenite. Fiecare element al chestionarului va trebui să permită acumularea întregii informaţii la caz necesare pentru analiza şi procesarea statistico-matematică ulterioară a datelor. Elementele chestionarului ar putea fi analizate ca criterii atât fiecare în parte, cât şi comparativ între ele, astfel încât să fie posibilă demonstrarea existenţei relaţiilor de dependenţă dintre acestea. Pentru o imagine retrospectivă de ansamblu și obținerea unor date statistice veridice și actuale, chestionarul va trebui aplicat pentru analiza constatărilor şi expertizelor medico-legale privind evaluarea calității serviciilor medicale efectuate în perioada anilor 2010-2019. Cea mai potrivită platformă electronică pentru găzduirea chestionarului în vederea includerii și analizei datelor ar putea să o constituie sistemul de gestiune a bazelor de date Microsoft Office Access. Concluzii. Evaluarea continuă a calității serviciilor medicale în sistemul asigurărilor obligatorii de asistență medicală este un proces managerial necesar pentru asigurarea drepturilor pacienților și ale personalului medical. Pentru realizarea acestui proces, este necesară elaborarea unui instrument de colectare a datelor privind deficienţele medicale admise şi condiţiile de apariţie a lor. În calitate de un asemenea instrument poate servi un chestionar electronic pe platforma sistemului de gestiune a bazelor de date Microsoft Office Access.