Articolul precedent |
Articolul urmator |
699 12 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-05-28 13:40 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
391(478)(091) (14) |
Îmbrăcăminte. Costume. Costume naționale. Modă. Podoabe (276) |
SM ISO690:2012 BUJOREAN, Tatiana. Activitatea atelierelor de confecționare a costumului național moldovenesc în primele decenii postbelice. In: Latinitate, Romanitate, Românitate, Ed. 4, 6-7 noiembrie 2020, Chișinău. Chișinău: Centrul Editorial-Poligrafic al USM, 2020, Ediția 4, pp. 70-72. ISBN 978-9975-152-56-3. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Latinitate, Romanitate, Românitate Ediția 4, 2020 |
||||||
Conferința "Latinitate, Romanitate, Românitate" 4, Chișinău, Moldova, 6-7 noiembrie 2020 | ||||||
|
||||||
CZU: 391(478)(091) | ||||||
Pag. 70-72 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
O trecere în revistă a principalelor aspecte care circumscriu activitatea atelierelor de producţie artistică din RSSM (denumite arteluri până în anul 1960) reprezintă un subiect important pentru domeniul etnologiei şi studiului artelor. Dat fiind faptul că asemenea întreprinderi erau active în mai multe oraşe din RSS Moldovenească, în comunicare, în baza surselor din Arhiva Organizaţiilor Social-Politice din Republica Moldova, autorul îşi propune să formuleze o viziune de ansamblu despre evoluţia atelierelor meşteşugăreşti în cadrul cărora artizanii locali produceau piese componente de costum naţional moldovenesc.Dezideratele activităţii atelierelor subordonate Consiliului industriei moldoveneşti erau conectate la procesul de renunţare la portul tradiţional în folosul costumului naţional moldovenesc care pe tot parcursul perioadei de existenţă a RSS Moldoveneşti a pretins a fi autentic şi a căutat să îşi formuleze un set de caracteristici ai diferenţei faţă de prototipul său etnografic, inclusiv, prin delimitarea unei arii proprii de acţiune. În acest sens, în anul 1964, în spaţiul sovietic „se introduc prin decret noile tradiţii şi obiceiuri” cu ajutorul cărora se urmăreşte modificarea tradiţiilor calendaristice şi a obiceiurilor de familie, implicit, a mesajelor transmise prin intermediul lor. În continuarea acestei idei, costumelor naţionale stilizate cu caracter industrial, produse în serie, le revine un rol important în promovarea noii culturi şi a noii mentalităţi prin „educarea” maselor în cadrul sărbătorilor şi riturilor de tip „nou”, concertelor şi concursurilor de creaţie populară. Odată cu centralizarea producţiei şi executarea unor comenzi de stat, mesajele vizuale de tip „nou” erau coordonate la nivel local, regional şi unional.Această stare de lucruri a motivat autorul să introducă, la prima etapă, în circuitul ştiinţific informaţii privind activitatea artelurilor de producere care pe lângă faptul că realizau mărfuri de larg consum, articole industriale şi artistice, produceau în serie costume naţionale şi accesorii şi, la a doua etapă, să evalueze felul în care erau elaborate acestea prin a identifica materia primă, sortimentul şi căile de popularizare a lor în contextul societal cercetat.Discuţia legată de practicile şi modelele vestimentare din trecut, consideră autorul, este actuală în contextul cursului orientat spre salvgardarea patrimoniului material şi imaterial al Republicii Moldova. |
||||||
|