După cercetările preventive din anul 2013, de rând cu delimitarea sistemului defensiv din perioada getică şi stabilirea elementelor sale constitutive, apăruse întrebarea cu privire la traiectoria respectivei linii defensive. Astfel, cercetările din anii ulteriori au avut mereu obiectivul de a răspunde la această întrebare, fără să se ajungă, deocamdată, la explicaţii pertinente şi argumente sigure. Din aceste considerente, cercetările din vara anului 2017 au menţinut vechile obiective. Pentru realizarea lor, într-o primă fază a investigaţiilor, a fost trasată o secţiune (SX-XI) perpendiculară pe cursul Răutului (pe direcţia est-vest), amplasată în via din spatele construcţiei pensiunii Eco-Resort de la intrarea în sat (Fig. 1,1). Aceasta avea lăţimea de 1 m şi lungimea de 32 m. În procesul cercetărilor nu au fost identificate urme de fortifi care, fiind descoperite însă vestigiile mai multor structuri locative. Este vorba de o locuinţă adâncită în sol din epoca eneolitică şi alte trei complexe adâncite în sol din perioada medievală timpurie (Fig. 1, 2,3). Într-o a doua fază a cercetărilor, a fost trasată a doua secţiune (SXII), amplasată la distanţa de 30 m în direcţie sudică. Aceasta avea dimensiunile de 1x15 m, fi ind orientată est-vest. Ulterior, în partea de est, secţiunea a fost extinsă spre sud pentru a reuşi dezvelirea integrală a unei gropi din perioada getică (Fig. 2, 1, 2). În suprafaţa ataşată a mai fost descoperit şi cercetat un complex din aceeaşi perioadă (Fig. 2, 3). Ca şi în cazul secţiunii trasate iniţial, cercetările nu au oferit indici pentru delimitarea urmelor sistemului defensiv. Cea de a treia secţiune a fost trasată în apropiere de spaţiul în care urmele vizibile ale sistemului defensiv cercetat în anii precedenţi se întrerupeau. Aceasta era amplasată aproape perpendicular pe albia râului, având aceeaşi lăţime ca şi secţiunile precedente, iar lungimea de 13 m. Anume în perimetrul acestei secţiuni s-au descoperit vestigii clare ce pot fi raportate la sistemul defensiv din perioada getică care apăra limita vestică a promontoriului. În primul rând, este vorba de o aglomeraţie de pietre care se întindea pe lungimea de 5 m (Fig. 3, 1). La limita vestică a aglomeraţiei de pietre au fost descoperite urmele a trei gropi de pari. Pe o distanţă de 5 m aproape că nu au fost surprinse pietre (spaţiul bermei), acestea făcându-şi apariţia în umplutura şanţului care urma după bermă (fi g. 3,1,2). Adâncimea şanţului cobora până la 2,6 m, iar lăţimea acestuia poate fi apreciată doar ipotetic (circa 5 m), din cauza unei intervenţii târzii în acel spaţiu (după umplerea şanţului). În rezultatul acelei intervenţii a fost amenajată o construcţie din piatră, care a folosit inclusiv materialul litic extras din umplutura şanţului (Fig. 3,2). Într-o primă fază a cercetării, s-a admis ideea descoperirii unei părţi din construcţia modernă a morii de apă, ipoteză care, bineînţeles, necesită investigaţii suplimentare. Astfel, în urma cercetărilor din vara anului 2017 s-a stabilit cu certitudine că în partea de nord-vest a fortificaţiei getice Butuceni-Vest linia defensivă se prelungeşte printr-o uşoară curbare până în imediata apropiere a albiei râului, după care face cotul spre sud, urmând de-a lungul malului. Astfel, devine prioritar de a stabili, pe viitor, care este legătura dintre urmele sistemului defensiv sesizate în anul 2017 şi elementele de apărare descoperite în anul 2015, admiţând, în această fază a cercetărilor, conexiunea între cele două segmente de fortificaţie.figureFig. 1. Butuceni-Vest 2017. Amplasarea secţiunilor (1), secţiunea XI , vedere dinspre vest (2) şi vedere dinspre est (3).figureFig. 2. Butuceni-Vest 2017. Secţiunea XII. Vederi asupra vasului întregibil din complexul 39 (1, 2) şi asupra complexului 40 (3).figureFig. 3. Butuceni-Vest 2017. Secţiunea XIII. Vedere dinspre est cu aglomeraţia de pietre din construcţia sistemului defensiv în prim-plan (1) şi vedere dinspre vest cu şanţul în prim-plan (2).