O nouă staţiune paleolitică descoperită în preajma satului Gordineşti (r-nul Edineţ)
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
438 8
Ultima descărcare din IBN:
2023-08-25 16:08
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
902/903(478)"632/633" (2)
Arheologie (937)
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (2097)
SM ISO690:2012
BURLACU, Vitalie, PAŞENCIUC, Natalia. O nouă staţiune paleolitică descoperită în preajma satului Gordineşti (r-nul Edineţ). In: Cercetări arheologice în Republica Moldova.: Campania 2017. Sesiunea Naţională de Rapoarte, 18 aprilie 2018, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Comisia Naţională Arheologică, 2018, pp. 10-12. ISBN 978-9975-3164-5-3.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Cercetări arheologice în Republica Moldova. 2018
Sesiunea "Cercetări arheologice în Republica Moldova"
Chişinău, Moldova, 18 aprilie 2018

O nouă staţiune paleolitică descoperită în preajma satului Gordineşti (r-nul Edineţ)

CZU: 902/903(478)"632/633"

Pag. 10-12

Burlacu Vitalie, Paşenciuc Natalia
 
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 
 
Disponibil în IBN: 7 octombrie 2020


Rezumat

În primăvara anului 2017, cu prilejul unei periegheze efectuate pe o porţiune a văii râului Racovăţ, la SV de satul Gordineşti a fost identifi cată o nouă staţiune paleolitică, catalogată drept Gordineşti IV. Staţiunea este amplasată pe panta vestică a promontoriului Stânca Goală (Fig. 1, A), în locul unde râul Racovăţ formează o cotitură, la distanţa de circa 400 m SV de satul Gordineşti, vizavi de staţiunia paleolitică Gordineşti I. Staţiunea nou-descoperită este situată pe locul unei cariere de extragere ilegală a calcarului, ceea ce a dus la distrugerea a circa 2/3 din suprafaţa acesteia (Fig. 1, B). Materialul arhelogic a fost adunat atât de pe suprafaţa carierei, cât şi din peretele abrupt al acesteia. Cu scopul de a determina gradul de conservare a nivelului de locuire, în partea de vest a staţiunii a fost trasat un sondaj de 1x2 m (carourile 1/A-B) (Fig. 1, C, D); o dată cu înaintarea în adâncime, suprafaţa acestuia a ajuns să măsoare circa 3 m.. p. (carourile 1-1`/A-B) (Fig. 1, E, F). A fost efectuată descrierea completă a profi lului de sud al secţiunii, ce numără şase orizonturi litologice, cu o adâncime totală de 2,05 m (Fig. 2, A). Au fost surprinse trei nivele de locuire paleolitice in situ, excepţie făcând doar nivelul trei, care parţial era perturbat de crotovine. Primul nivel de locuire a fost fi xat la adâncimea de 0,37-0,74 m (stratul doi litologic), fi ind investigat pe o suprafaţă de 2 m.p. Din acest strat provin 38 de piese litice, dintre care se evidenţiază 14 lame, 13 aşchii şi nouă microaşchii. Categoria uneltelor este formată dintr-un burin diedru pe lamă şi o aşchie cu retuşă. Cel de-al doilea nivel de locuire a fost identifi cat la adâncimea de 1,30-1,49 m (orizontul cinci litologic), fi ind cercetat pe o suprafaţă de 2 m.p. (Fig. 2, C). Din acest strat provin 24 de piese litice (Fig. 2, B), dintre care se remarcă două lame şi 18 aşchii. Categoria uneltelor este formată din patru piese: un vârf musterian, un racloar convex pe lamă şi două aşchii cu retuşă. Nivelul trei de locuire a fost fi xat la adâncimea de 1,62-2,05 m (orizontul şase litologic), fi ind investigat pe o suprafaţă de 3 m.p. Din acest strat provin 76 de piese litice, dintre care se evidenţiază un nucleu, şapte lame, 53 aşchii şi 15 microaşchii. Categoria uneltelor este formată din nouă piese, dintre care menţionăm un vârf de tip musterian, două racloare, un cuţit cu spate, o lamă cu retuşă, trei aşchii cu retuşă şi un vârf de tip Point.figureFig. 1. A – ortofotoplan cu staţiunea Gordineşti IV; B – vedere dinspre NV a staţiunii Gordineşti IV; C,D – profi lul de nord; E, F – vedere a nivelului trei de locuire.figureFig. 2. A – profi lul de sud (1 - straturile litologice; I - straturile arheologice); B – piese litice (nivelul trei de locuire); C - planul nivelului trei de locuire.