Tematica pe care o abordăm în cercetarea noastră este una actuală de un şir de decenii la rând, pentru întreaga lume. Fumatul-un viciu care pune stăpânire pe indivizii de diferite vârste, iar cel mai dureros este faptul că în “ghearele” acestuia nimeresc foarte mulţi tineri. Abordând acest subiect, noi, elevii clasei a X-a din satul Dubăsarii Vechi, raionul Criuleni, dorim să facem o analiză a fenomenului dat în localitatea noastră, să vedem cât de conştienţi de consecinţe sunt indivizii dependenţi de fumat, care sunt cauzele reale care pornesc motorul acestei „maşinării autodistrugătoare”, care este atitudinea membrilor familiei unde este una sau mai multe persoane fumătoare şi dacă poate cineva să influenţeze un fumător să se lase de acest viciu decât el-pe sine-însuşi!La şcoală, la disciplina Biologiefoarte puţine teme avem la modulul Modul sănătos de viaţă, mai cu seamă la acest subiect, de aceea, am căzut de acord cu profesoara să efectuăm o cercetare cu subiectul:„Impactul fumatului asupra sănătăţii individuale şi a celor din jur. Aspecte psihosociale”.Astfel, pentru realizarea acestei cercetări este nevoie să ne implicăm direct în identificarea datelor, să discutăm personal cu actorii implicaţi, să luăm interviu de la membrii familiilor cufumători, cu nefumători, să discutăm chiar şi cu persoane care deja sau debarasat de aceste viciu. Să discutăm cu un psiholog care să ne explice unele aspecte psihosociale ale fumatului, cu medicul-şef al punctului medical din localitate -care să ne ofere unele date concrete a numărului de persoane ce suferă de boli respiratorii şi cardiovasculare,având una din cauze –fumatul.Iar scopul final spre care tindem, este să informăm cât mai mulţi oameni de diverse vârste despre riscuri şi remedii inovative de luptă propuse de medicina modernă şi naturalistă împotriva fumatului Scopulprincipal al proiectului este identificarea aspectelor impactului fumatului asupra sănătăţii individuale şi a celor din jur, prin prisma activităţii socio-psiho-medicale.Obiectivele cercetării:•Identificarea unuigrup de subiecţi din 80 de indivizi (fumători, nefumători, membri ai familiilor cu fumători, membri ai familiilor fără fumători), cunoscând în prealabil posturile pe care le au aceştia conform categoriilor de subiecţi necesari cercetării; •Elaborarea a patru tipuri de chestionare, în baza cunoştinţelor sociologige pentru fiecare categorie de subiecţi în parte (fumători, nefumători, membri ai familiilor cu fumători, membri ai familiilor fără fumători); •Selectarea datelor din chestionarele celor 80 de subiecţi vizaţi în cercetare;•Aplicarea metodei interviului liber pentru doi specialişti: psihologul şi medicul de familie din localitatea Dubăsarii Vechi, în vederea obţinerii informaţiilor cu privire la fumat din perspectiva psihologică şi medicală;•Colectarea datelor de la administraţia publică locală, cu privire la ultimul recensământ efectuat în satul Dubăsarii vechi pentru a determina cu o mică manşă de eroare numărului locuitorilor pe anumite categorii de vârstă;•Elaborarea unui set de pliante pentru toate categoriile de subiecţi•Sistematizarea datelor obţinute de la subiecţii din localitatea Dubăsarii Vechi vizaţi în cercetare atât prin metoda interviului cât şi a chestionarului, pentru elaborarea conţinutului şi concluziilor crecetării.Material utilizat în cercetare: Laptop, Chestionare format hârtie, Pliante format hârtie, Aparat video cu înregistrare sunet, Aparat foto, Imprimantă, Surse webografice, bibliografice.Metode utilizate în cercetare: Chestionarul structurat, Interviul liber, Conversaţia, Lucrul cu textul ştiinţific.Activităţile planificate şi realizate în cadrul proiectuluiÎn perioada de 10.01.2020-10.02.2020. elevii claselor a X-a din Liceul Teoretic Nicolae Donici, Dubăsarii Vechi s-au unit pentru a crea o echipă de cercetare, iar ca subiect de studiu a fost stabilită următoarea temă: „Impactul fumatului asupra sănătăţii individuale şi a celor din jur. Aspecte psihosociale”.În decurs de o lună, elevii împreună cu cadrul didactic, au realizat o muncă enormă de cercetare, analiză şi sinteză. Munca a început, cu elaborarea unui plan de acţiuni,care urma să fie implementat, pas cu pas. Activităţile planificate au fost deduse din obiectivele menţionate.Cercetarea s-a realizat în localitatea respectivă, pe un eşantion de 80 de persoane de diverse vârste, sexe şi după un algoritm prestabilit în chestionare: indivizi fumători; indivizi nefumători; membri ai familiilor cu fumători; membri ai familiilor fără fumători. Activităţile planificate s-au realizat în decurs de o lună de zile. După elaborarea chestionarelor, elevii au ieşit în stradă pentru a le aplica, o parte din respondenţi au fost chiar elevi din instituţie, o parte –rude, o parte persoane necunoscute. Eşantionul a fost mai mult selectat pentru că selectarea aleatorie a unui eşantion de indivizi ar fi îngreunat procesul de cercetare, mai cu seamă că nu este unul cu autorizaţie, şi este realizat de elevi, dar nu de sociologi. S-a muncit mult în teren cu oamenii, iar liceenii au fost puşi în diverse situaţii: mai interesante, mai puţin interesante, mai plăcute ori mai puţin plăcute.După culegerea datelor prin chestionare, elevii au luat interviu de la doi specialişti-psihologul din instituţie (care a vorbit despre aspectele psihologice ale impactului fumatului) şi medicul şef al punctului medical din localitate, care a venit cu date statistice concrete privind numărul persoanelor înregistrate în localitate cu diverse afecţiuni apărute pe urma fumatului. Concluzii:Rezultatele chestionării celor 80 respondenţi se prezintă în felul următor:1.La întrebarea despre daunele fumatului -70% au spus că fumatul cauzează cancer pulmonar, 15 -tuse cronică şi afecţiuniale căilor respiratorii, iar 5%-au confirmat şi ipoteza impotenţei, ceea ce ne spune şi medicina în general, 10%-au afirmat că nu cunosc despre consecinţele consumului de tutun.2. Dacă consumul de tutun este o problemă socială, 30% au spus că esteo problemă individuală, iar 10% au declarat că fumatul de fapt este o problemă de familie, pentru că de acolo încolţeşte sămânţa dependenţei;3.90% din fumători au afirmat că fumează foarte rar în faţa membrilor familiei, încercând să evite contactul cu aceştia când fumează, şi respectă zonele cu acces liber la fumat; 10% au spus ca se îndepărtează doar de copii şi femeile însărcinate, celorlalţi nu le dăunează sub nici o formă;4.Un alt aspect ce s-a analizat a fost, atitudinea celor din jur –a nefumătorilor în momentul când au în apropiere un fumător, mai mult de 95% au declarat ferm că acceptă cu greu să inspire acest fum, şi chiar evită apropierea de aceste persoane în timp ce fumează; deduse din obiectivele menţionate.Cercetarea s-a realizat în localitatea respectivă, pe un eşantion de 80 de persoane de diverse vârste, sexe şi după un algoritm prestabilit în chestionare: indivizi fumători; indivizi nefumători; membri ai familiilor cu fumători; membri ai familiilor fără fumători. Activităţile planificate s-au realizat în decurs de o lună de zile. După elaborarea chestionarelor, elevii au ieşit în stradă pentru a le aplica, o parte din respondenţi au fost chiar elevi din instituţie, o parte –rude, o parte persoane necunoscute. Eşantionul a fost mai mult selectat pentru că selectarea aleatorie a unui eşantion de indivizi ar fi îngreunat procesul de cercetare, mai cu seamă că nu este unul cu autorizaţie, şi este realizat de elevi, dar nu de sociologi. S-a muncit mult în teren cu oamenii, iar liceenii au fost puşi în diverse situaţii: mai interesante, mai puţin interesante, mai plăcute ori mai puţin plăcute.După culegerea datelor prin chestionare, elevii au luat interviu de la doi specialişti-psihologul din instituţie (care a vorbit despre aspectele psihologice ale impactului fumatului) şi medicul şef al punctului medical din localitate, care a venit cu date statistice concrete privind numărul persoanelor înregistrate în localitate cu diverse afecţiuni apărute pe urma fumatului. Concluzii:Rezultatele chestionării celor 80 respondenţi se prezintă în felul următor:1.La întrebarea despre daunele fumatului -70% au spus că fumatul cauzează cancer pulmonar, 15 -tuse cronică şi afecţiuniale căilor respiratorii, iar 5%-au confirmat şi ipoteza impotenţei, ceea ce ne spune şi medicina în general, 10%-au afirmat că nu cunosc despre consecinţele consumului de tutun.2. Dacă consumul de tutun este o problemă socială, 30% au spus că esteo problemă individuală, iar 10% au declarat că fumatul de fapt este o problemă de familie, pentru că de acolo încolţeşte sămânţa dependenţei;3.90% din fumători au afirmat că fumează foarte rar în faţa membrilor familiei, încercând să evite contactul cu aceştia când fumează, şi respectă zonele cu acces liber la fumat; 10% au spus ca se îndepărtează doar de copii şi femeile însărcinate, celorlalţi nu le dăunează sub nici o formă;4.Un alt aspect ce s-a analizat a fost, atitudinea celor din jur –a nefumătorilor în momentul când au în apropiere un fumător, mai mult de 95% au declarat ferm că acceptă cu greu să inspire acest fum, şi chiar evită apropierea de aceste persoane în timp ce fumează 5.Despre politicele promovate de stat împotriva consumului de tutun, 60% le găsesc neeficiente, şi doar 40% afirmă,căacestea dau roade şi sunt promovate cu efect. 6. Măsuri eficiente enumerate de respondenţi referitor la combaterea fumatului sunt: majorarea preţurilor de cel puţin două, trei ori; aplicarea amenzilor dureroase pentru fumători, în afara zonelor cu acces liber; interzicerea vânzării produselor din tutun în toate punctele comerciale; diseminarea informaţiilor prin organizarea seminarelor informative, în deosebi în rândul tinerilor; recompense atribuite persoanelor ce se pot lăsa conştient de acest viciu; educaţia tinerii generaţii, şi promovarea intensă a unui mod de viaţă sănătos.