De doua milioane de ani, de când există omul pe pământ, natura l-a ocrotit, fiindu-i prietenă. Ea l-a protejat, respectându-şi legile, regenerându-se nestingherită. Dacă ne gândim că prietenia este legătura care-i uneşte pe oameni, afecţiunea dintre ei, atunci înţelegem că şi omul trebuie să manifeste respect şi dragoste pentru natură, ca lume ce constituie realitatea înconjurătoare, cu tot ce este însufleţit şi neînsufleţit. Omul trebuie să manifeste întelegere pentru fiinţele şi nefiinţele ce compun lumea înconjuratoare. Pentru a fi prietenul naturii trebuie să ai o gândire şi un comportament ecologic. În perioada actuală educaţia ecologică are un sens specific şi un loc aparte în educarea tinerei generaţii. Şcoala este locul perfect în instruirea tinerilor în acest domeniu, iar cadrele didactice-cele mai indicate persoane. Pentru a întelege mai bine aceasta, copiii trebuie să ştie că ,,ecologia” îi sfătuieşte ce este şi ce nu este bine să faca în relaţia lui cu natura, într-un cuvânt, aceasta îl învaţă pe om cum să ocrotească natura. Prin activitatea zilnică, oamenii produc cantităţi mari de gunoi - ambalaje, hârtie, pungi de plastic, PET-uri, resturi menajare, deşeuri electrice şi electronice etc. Toate lucrurile aruncate la gunoi sunt deşeuri. Deşeurile aruncate la întâmplare produc poluare, cu efecte deosebit de grave asupra naturii şi implicit, asupra oamenilor. Astfel, este foarte important să promovăm o atitudine responsabilă faţă de mediu, să conştientizăm pericolele degradării accentuate a sănătăţii mediului ambiant. Problema cercetării rezidă în necesitatea de a schimba mentalitatea actuală conform căreia rezolvarea problemei deşeurilor este doar responsabilitatea autorităţilor şi a organizaţiilor neguvernamentale de mediu. Teza. Ţinând seama de caracterul limitat al resurselor naturale, cu toţii suntem responsabili de ceea ce se întâmplă în jurul nostru şi fiecare dintre noi are obligaţie morală de a contribui la protejarea şi conservarea mediului înconjurător. Un procedeu reuşit poate fi reciclarea, iar reciclarea creativă poate salva natura şi bugetul familiei.Ipoteza cercetării. Natura şi bugetul familiei vor fi salvate dacă: • vom colecta separat deşeurile;  • vom refolosi materialele şi produsele vechi pentru crearea unora noi, fără a recurge la materii prime noi; • vom cumpăta înainte de a arunca la gunoi unele lucrurile care pot fi refolosite. Obiectivele cercetării: • Acţionarea în sensul colectării selective şi depozitării controlate a materialelor refolosibile prin înfiinţarea unui punct de colectare a materialelor reciclabile; • Refolosirea, reutilizarea, reciclarea creatoare a materialelor reciclabile şi a altor tipuri de deşeuri în vederea protecţiei mediului; • Formarea unei atitudini de respect şi adoptarea unui comportament ecologic şi civic faţă de natură; • Adoptarea unui comportament dezaprobator faţă de cei care încalcă normele de protecţie a naturii; • Utilizarea internetului şi mass-mediei pentru a obţine informaţii despre mediu; • Participarea activă la acţiuni ce promovează sănătatea mediului, desfăşurarea unor activităţi practice de ecologizare a mediului local; • Identificarea impactului activităţii omului asupra mediului înconjurător, analizând situaţii concrete din natură. Metodologia cercetării a constituit metodele teoretice: documentarea ştiinţifică, generalizarea şi sistematizarea; metodele experimentale: observarea, chestionarul, analiza cantitativă şi calitativă a datelor experimentale, concluzii. Prima etapă: documentarea bibliografică, cercetarea, intepretarea şi sintetizarea ideilor şi concepţiilor în domeniul reciclării; frecventarea cercului creativ „Tînărul naturalist”; participarea la seminarul „Toate-s vechi şi nouă toate” şi la atelierul de creaţie „Minunea Crăciunului”, organizate în Liceul Teoretic „Mircea cel Bătrân”. Etapa a doua: chestionarul, cercetarea, proiectarea şi elaborarea materialelor experimentului, desfăşurarea experimentului; interpretarea rezultatelor. Actualitatea problemei constă de a „trezi” conştiinţa cetăţenilor cu privire la viitorul sumbru care ne aşteaptă, dacă nu limităm factorii ce duc la dezechilibre naturale. Cercetarea urmăreşte implicarea elevilor, profesorilor şi a comunităţii locale în acţiuni ecologice, dezvoltarea conştiinţei şi a conduitei ecologice bazată pe respectul faţă de natură şi protecţia mediului, transformarea comportamentelor cotidiene în stiluri de viaţă ecologice, economice, sănătoase şi durabile prin întreţinerea unui mediu ambiant curat, responsabilizarea pentru prevenirea poluării şi gestionarea resurselor fără a periclita echilibrul mediului şi sănătatea comunităţii. În urma sondajului am aflat care este atitudinea colegilor noştri referitor la poluarea naturii, protejarea mediului înconjurător şi reciclare. Din 54 de elevi, care au participat la sondaj, aproximativ 70% nu sunt informaţi despre reciclare ca o necesitate pentru protecţia mediului, nu cunosc că plasticul, hârtia, metalul, sticla pot valorificate în centrele special constituite pentru aceasta. Aproximativ jumătate din respondenţi au afirmat, că nu au posibilitatea să colecteze selectiv deşeurile, pentru că lipsesc tomberoanele după categorii de deşeuri. A doua etapă a cercetării a fost să observăm cantitatea medie de gunoi produs de o familie formată din trei persoane. Am cântărit gunoiul produs în fiecare zi. Timp de o săptămînă se produce aproximativ 8,719 kg de gunoi. Făcând nişte calcule matematice, ajung la concluzia, că familia mea produce timp de un an aproximativ 419 kg de gunoi şi raportând aceste calcule la locuitorii oraşului Chişinău, obţinem cifra de 98 000 de tone de gunoi. Este o cifră alarmantă, ţinând cont că această cantitate se stochează la groapa de gunoi fără a încerca de a valorifica măcar o parte din deşurile reciclabile. Ulterior am colectat selectiv gunoiul pe categorii de deşeuri şi am determinat cantitatea lor. În urma acestui studiu am aflat, că mai mult de jumătate din gunoiul aruncat se poate de reîntors în ciclul tehnologic, prin colectarea selectivă a deşeurilor care este o necesitate pentru protecţia mediului şi trebuie să devină obişnuinţă pentru fiecare cetăţean, familie, grădiniţă, şcoală, autoritate locală. Colectând selectiv gunoiul produs am reciclat hârtia, sticla, pasticul şi ţesăturile şi am confecţionat obiecte decorative, în unele cazuri şi utile. Ulterior aceste lucruri a fost dăruite rudelor, prietenilor, colegilor cu ocazia sărbătorilor de Crăciun, Paşte şi a zilelor de naştere, astfel am economisit banii din bugetul familiei.   Concluzii • Această cercetare m-a determinat să îmi reconsider modul de a trăi în raport cu natura, să o protejez, pentru a putea beneficia de darurile vitale ce mi le oferă cu atâta generozitate şi mi-a format un comportament ecologic adecvat prin derularea de acţiuni concrete de protecţie a mediului înconjurător. • Desigur, un fapt nu mai puţin important este că am reuşit să contribui la reducerea cheltuielelor din bugetul familiei. • Prin abordarea acestei probleme, este foarte important, că am stimulat la colegi, profesori dorinţa de a cunoaşte cum putem ocroti natura înconjurătoare, ce pot face ei pentru a elimina sau cel puţin diminua cauzele ce duc la poluarea mediului. • De asemenea, un alt aspect important pe care aceste activităţi îl vizează este legat de reducerea cantităţilor de gunoi prin reciclarea acestuia, prin diverse modalităţi de refolosire şi transformare a unor lucruri aparent inutile.