Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
804 6 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-05-18 15:51 |
SM ISO690:2012 DIACONESCU, Anca, GLOD, M., COSTEA, I., GEORGESCU, Ştefan Octavian. Tratamentul laparoscopic al chistului hidatic hepatic şi splenic. In: Arta Medica , 2007, nr. 5(26), pp. 15-18. ISSN 1810-1852. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Arta Medica | ||||||
Numărul 5(26) / 2007 / ISSN 1810-1852 /ISSNe 1810-1879 | ||||||
|
||||||
Pag. 15-18 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Hidatidoza în principalele sale localizări este încă endemică în Romania. În pofida noilor terapii conservatoare – drenajul percutanat ecoghidat sau medicaţia antihelmintică – chirurgia rămâne principalul mijloc de tratament, abordul laparoscopic putând fi eficace în cazuri bine selecţionate. Lucrarea analizează şase observaţii de chist hidatic (CH) cu localizare hepatică (5) respectiv splenică (1) rezolvate cu succes prin tehnici laparoscopice în ultimii trei ani. Este vorba de 5 femei şi un bărbat (CH splenic) cu vârsta medie de 43 (limite: 36-55) ani. Diagnosticul a fost stabilit anamnestic, clinic, serologic, imagistic (ecografic şi prin CT) şi într-un caz intraoperator, obiectivându-se leziuni chistice uniloculare (cu excepţia unei observaţii), necomplicate cu Ø de 5-15 cm şi topografie considerată favorabilă pentru abordul chirurgical minim invaziv.
După crearea pneumoperitoneului şi confirmarea diagnosticului, CH hepatice au fost puncţionate transparietal sub videocontrol şi neutralizate iar majoritatea conţinutului lichidian a fost evacuată. În continuare s-a practicat chistotomia, extragerea completă a membranei proligere, excizia adventicei emergente, controlul cavitaţii restante (în cazul chistului dublu, cel de al doilea a fost abordat de manieră similară prin septul despărtitor), toaletă şi drenaj. Pentru localizarea splenică s-a practicat o splenectomie totală. În acest ultim caz ca şi pentru cel mai voluminos CH hepatic a fost necesară o minilaparatomie pentru extragerea piesei. Timpul operator mediu a fost de 90 (limite: 40-200) minute, iar spitalizarea medie de 7 (limite: 4-14 zile) zile. Am înregistrat două complicaţii – şoc anafilactic şi respectiv o colecţie de retenţie – ambele rezolvate. Toate cazurile au evoluat favorabil fără recidive la controalele efectuate la 12-48 luni.
În concluzie tratamentul laparoscopic al CH hepatic şi splenic – ca şi cel al altor localizări abdominale – în situaţia unor leziuni univeziculare, necomplicate, de dimensiuni şi topografie convenabilă – poate constitui o alternativă de luat în seamă a chirurgiei deschise. |
||||||
|