Articolul precedent |
Articolul urmator |
713 26 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-05-30 09:47 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
069.012(478) (1) |
Museums. Permanent exhibitions (507) |
SM ISO690:2012 MIRON, Marina, MIRON, Viorel. Valorificarea economică a patrimoniului muzeal ca platformă pentru conservarea și promovarea patrimoniului cultural. In: Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare, Ed. 11, 29-31 octombrie 2019, Chișinău. Chișinău: Institutul Patrimoniului Cultural, 2019, Ediția 11, pp. 72-73. ISBN 978-9975-84-104-7. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare Ediția 11, 2019 |
||||||
Conferința "Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare" 11, Chișinău, Moldova, 29-31 octombrie 2019 | ||||||
|
||||||
CZU: 069.012(478) | ||||||
Pag. 72-73 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
În cadrul procesului continuu de globalizare, rămâne importantă evoluția conservării și promovării diversității culturale, unul din instrumentele eficiente fiind muzeul. În ultimele decenii au fost adoptate mai multe acte legislative relevante activității muzeale. Totodată în condițiile actuale muzeul trece de la aceea ce crede că este bine pentru public, la deservirea cu adevărat a cerințelor publicului. În același timp, în conformitate cu Legea muzeelor, adoptată în 2017, muzeele obțin mai multă independență financiară „de jure”, dar „de facto” nu sunt pregătite pentru asigurarea durabilității și autofinanțării. În urma cercetării situației în mai multe muzee de pe teritoriul Republicii Moldova (20 instituții preponderent din mediul rural), am constat că activitatea economică proprie a acestora se rezumă la taxe de intrare, taxe pentru filmări și închiriere de spații disponibile. Aceasta îngustează mult capacitatea de autosustenabilitate a muzeelor, care au și alte posibilități legale de a atrage mijloace financiare pentru propria dezvoltare prin conservarea mai multor obiecte de patrimoniu în fondurile muzeale, pentru promovarea mai activă a instituției. În opinia autorilor pentru satele din Republica Moldova cea mai bună opțiune ar fi crearea unor complexe turistic-muzeale, care să permită asigurarea îndependenței economice, prin formarea unui cluster. În acest caz, câteva structuri cu funcții diferite (muzeu, centru de meșteșuguri populare și agropensiune cu servicii de cazare și alimentare), dar care deservesc același beneficiar (vizitatorul sau turistul), ar putea fi situate într-o singură curte sau în vecinătatea imediată. Prin urmare, oricine dintre vizitatori ar putea primi servicii depline și variate, oferindu-i șansa de a cunoaște îndeaproape cultura materială și imaterială a satelor moldovenești, bucătăria locală, posibilitatea de co-participare la unele obiceiuri și ritualuri, sejurul în case cu interioare tradiționale. Totodată, acest complex poate funcționa în calitate de Centru de informare a turiștilor, oferindu-le și diverse excursii tematice. După acest model funcționează structuri similare din Bulgaria sau România. |
||||||
|