Potrivit autorului, prejudiciul social-politic, economic şi moral, provocat de partea latentă a criminalităţii, după proporţiile sale, nu cedează, ba chiar probabil depăşeşte consecinţele părţii înregistrate a criminalităţii. Totodată, necesitatea studierii consecinţelor criminalităţii latente este exprimată, în primul rând, prin faptul că ele, consecinţele, posedă trăsături şi caracteristici distincte din punct de vedere calitativ de consecinţele şi caracteristicile părţii înregistrate a criminalităţii. În context, se precizează că criminalitatea latentă are o influenţă semnificativă asupra climatului social-psihologic din societate. Ea generează la cetăţeni sentimentul de neîncredere faţă de capacitatea organelor de stat de a le garanta securitatea, de a le crea condiţii favorabile pentru realizarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale, de a purta o luptă eficientă cu criminalitatea, de a asigura inevitabilitatea răspunderii persoanelor vinovate de comiterea ilegalităţilor.  

 According to the author, the socio-political, economic and moral prejudice caused by the latent part of criminality, according to its proportions, does not yield, but even probably exceeds, the consequences of the registered part of the criminality. At the same time, the need to study the consequences of latent criminality is expressed, first of all, by the fact that they (the consequences) possess distinct qualities and features distinct from the qualitative point of view of the consequences and characteristics of the registered part of the criminality. The context states that latent criminality has a significant influence on the socio-psychological climate of the society. It generates a feeling of mistrust of the citizens on the ability of state bodies to guarantee their security, to create favorable conditions for the realization of constitutional rights and freedoms, to fight crime effectively, to ensure the inevitable liability of persons guilty of committing illegal acts