Identificarea elementelor faunistice şi variabilitatea condiţiilor de mediu reflectă starea habitatului. Legate de mediul lor de viaţă, moluştele sunt foarte importante prin valoarea lor ca bioindicatori. Starea funcţională a malacofaunei poate servi ca un indice al calităţii mediului şi pune în evidenţă căutarea unor noi soluţii de protecţie, folosire şi valorificare raţională a resurselor biologice În prezenta lucrare ne-am propus să efectuăm o inventariere a malacofaunei din zona de studiu, ea fiind un prim pas în cunoaşterea grupului dat în lacul Beleu. Colectarea şi conservarea au fost efectuate conform metodelor specifice. Determinarea speciilor s-a efectuat după lucrările de specialitate: (Лихарев, 1960; Шилейко, 1978, 1984; Лихарев, виктор, 1980; kerney et al., 1984; grossu,1983, 1995). Lacul Beleu, face parte din componenţa rezervaţiei ştiinţifice „Prutul de Jos”, este unul din cele mai mari lacuri naturale din Republica Moldova. După provenienţă lacul Beleu este un relict al Dunării şi are o vârstă de 5-6 mii ani. Lungimea lacului este de 5 km, lăţimea – 2km, adâncimea medie de 0,5-1,5 m. Studiul materialului faunistic de pe teritoriul cercetat a permis identificarea a 10 specii de moluşte acvatice  ce aparţin la 2 clase Bivalvia şi Gastropoda, încadrate în 3 ordine, 7 familii şi 8 genuri. Aceste specii constituie 14% din numărul total de moluşte acvatice identificate pentru malacofauna Republicii Moldova. Malacofauna lacului în mare măsură a fost influenţată de cea a râului Prut. Astfel că în lacul Beleu care este situat pe cursul râului Prut, se întâlnesc 10 specii din cele 31 descrise pentru râul Prut, sau 32%. Până în prezent studierea malacofaunei în lacurile de acumulare din ţară, este mai bine cunoscută în lacul Cuciurgani, pentru care au fost semnalate 23 de specii, pentru lacul de acumulare Dubăsari – 13 specii, iar pentru lacul de acumulare Costeşti-Stânca – 3 specii (studiile efectuate în Republica Moldova sunt fragmentare). În baza parametrilor cantitativi şi saprobici ai malacofaunei a fost evaluată calitatea apei lacului Beleu. În componenţa specifică a malacofaunei  a fost stabilită ponderea speciilor β – mezosaprobe  - slab poluată, ce corespunde cu calificativul determinat pentru râul Prut. Analizând abundenţa şi dominanţa moluştelor în lacul Beleu constatăm că categoria speciilor dominante este formată din speciile Anodonta woodiana, scoica chineză, o specie invazivă adusă prin anii 1990 în Europa odată cu puietul de crap, - gazda de dezvoltare a stadiului larvar,  precum şi de specia Viviparus viviparus, Anodonta cygnea,  Physa fontinalis şi Lithogliphus naticoides. Evaluarea calităţii mediului acvatic, folosind biotestarea  este o parte importantă  a controlului calităţii mediului. Problema conservării biodiversităţii  este legată de influenţa umană crescută şi de modificarea condiţiilor în care trăiesc, fapt dovedit de dominanţa speciei invazive  Anodonta woodiana în lacul Beleu. Valorificarea raţională a potenţialului biologic şi recreativ al lacului poate aduce un aport semnificativ la dezvoltarea educaţiei ecologice a populaţiei şi dezvoltarea de mai departe a infrastructurii naţionale de agrement.