Introduction. Antimicrobial resistance is an important public health concern. This phenomenon has become an environmental problem, due to the spread of resistant microorganisms in water. This problem is now more visible in Low-and Middle-Income Countries, where it increases the social burden. One of the newest methods to fight antimicrobial-resistant bacteria is the use of strain-specific bacteriophages. Material and methods. The bacterial strains were obtained from inpatients and identified using VITEK 2 Compact system and culture. The disk diffusion method was used to determine the resistance profiles, which were then analyzed using EUCAST methodology. The presence of resistance mechanisms was checked by phenotypic testing. For research purposes, 31 bacterial strains were selected. Results. The strains of K. pneumoniae, P. aeruginosa, Acinetobacter spp., S. aureus, E. coli, and Enterococcus spp. were identified. The resistance profile of the isolates revealed: 61.5% of K. pneumoniae isolates were pan-drug-resistant, while 23,1% were only susceptible to Carbapenems. E. coli strains were extensively drug-resistant, 71.4% of P. aeruginosa and 75% of Acinetobacter spp. were pan-drug-resistant bacteria. The susceptibility profile of S. aureus strains showed that 3/4 were resistant to Cephalosporins and Fluoroquinolones. Conclusions. The study identified all six highly virulent and antibiotic-resistant bacterial pathogens in low and middle-income countries and Moldovan hospitals. The analysis conducted in the study could serve as an argument for using bacteriophages in water treatment as a cost effective method to combat antimicrobial resistance.

Introducere. Rezistența la antimicrobiene reprezintă un subiect imроrtаnt pentru sănătatea publică. Fenomenul în cauză a devenit o problemă de mediu, fiind cauzat de răspândirea microorganismelor rezistente în apă. Aces fapt este mai vizibil în țările cu venituri mici și mijlocii, unde crește povara socială. Una dintre cele mai noi metode de combatere a bacteriilor rezistente la antimicrobiene este utilizarea bacteriofagilor specifici tulpinii. Material și metode. Tulpinile de bacterii au fost obținute de la pacienții internați și au fost identificate cu ajutorul sistemului VITEK 2 Compact și prin metoda clasică. Metoda discdifuzimetrică a fost aplicată pentru a determina profilurile de rezistență, care au fost apoi analizate folosind metodologia EUCAST. Prezența mecanismelor de rezistență a fost verificată prin teste fenotipice. Pentru cercetare au fost selectate 31 de tulpini bacteriene. Rezultate. Au fost identificate tulpinile de K. pneumoniae, P. aeruginosa, Acinetobacter spp., S. aureus, E. coli și Enterococcus spp. Profilul de rezistență al izolatelor a relevat: 61,5% din izolatele de K. pneumoniae au fost pan-rezistente, iar 23,1% au fost sensibile doar la carbapeneme. Tulpinile de E. coli au demonstrat reziztență extinsă, 71,4% din P. aeruginosa și 75% din Acinetobacter spp. erau bacterii pan-rezizstente. Profilul de sensibilitate al tulpinilor de S. aureus a arătat că 3/4 erau rezistente la cefalosporine și fluorochinolone. Concluzii. Studiul a identificat toți cei șase agenți patogeni bacterieni, extrem de virulenți și rezistenți la antibiotice, în țările cu venituri mici și medii și în spitalele din Republica Moldova. Analiza efectuată în cadrul studiului poate servi drept argument pentru utilizarea bacteriofagilor în tratarea apei ca metodă rentabilă de combatere a rezistenței la antimicrobiene.