Introducere. Actualmente, fundoplicația laparoscopică (FL) reprezintă „standardul de aur” în tratamentul chirurgical al bolii de reflux gastroesofagian (BRGE). Totuși, majoritatea pacienților operați au un istoric de medicație acidosupresiva cu inhibitori ai pompei de protoni (IPP) preoperator, eficiența acesteia variind mult. Scopul lucrării a fost analiza corelației dintre rezultatele FL și eficiența medicației acidosupresive preoperatorii. Material și metode. Au fost incluși 152 pacienți, ce au suportat FL în perioada anilor 2012-2019. Toți pacienții au primit tratament antisecretor cu IPP, ulterior fiind selectați pentru FL. Succesul operației și calitatea vieții pacienților au fost evaluate utilizând chestionarul GERD-HRQL (Velanovich) și scala Visick. Rezultate. După eficiența terapiei cu IPP, „responderi compleți” – au constituit 44 (28,9 %), „responderi parțiali” - 94 (61,9%) și „non-responderii” - 14 (9,2%). Vârsta bolnavilor a variat între 19 și 76 ani (media – 52 ani); 97 (63,8%) au fost femei și 55 (36,2%) – bărbați. Rezultate excelente și bune (Visick I și II, scor Velanovich stabil mic) s-au determinat în 141 cazuri (92.7%); fără schimbări (Visick III, scor Velanovich elevat) – 9 cazuri (6%); agravarea simptomaticii (Visick IV) – 2 cazuri (1.3%). În același timp, rezultate mai bune s-au observat la „responderi compleți”, față de „responderi parțiali” și „non-responderi” (regresia simptomelor 100% vs 92.5% vs 71.4%, p<0.05). Concluzii. Chirurgia laparoscopică anti-reflux este o metodă eficientă de tratament la toți pacienții cu BRGE. Totuși, eficacitatea terapiei acidosupresive a constituit un factor predictiv pozitiv pentru rezultatul FL. Astfel, în cazul lipsei răspunsului la terapia cu IPP, este necesară documentarea prezenței reale a BRGE și/sau corelației simptom-reflux, pentru a avea rezultate bune postoperatorii.

Background. Currently, laparoscopic fundoplication (LF) is the „gold standard” in the surgical treatment of gastroesophageal reflux disease (GERD). However, most operated patients have a history of acid-suppressive medication with proton pump inhibitors (PPIs) preoperatively, which varies in effectiveness. The aim was to analyze the correlation between LF outcomes and the efficacy of preoperative acid-suppressive medication. Material and methods. The 152 patients who underwent LF between 2012-2019 were included. All patients received PPIs therapy and were subsequently selected for LF. The success of the operation and the patients’ quality of life were evaluated using the GERD-HRQL (Velanovich) questionnaire and the Visick scale. Results. Based on the efficacy of PPI therapy, „complete responders” accounted for 44 (28.9%), „partial responders” for 94 (61.9%) and „non-responders” for 14 (9.2%). The age of the patients ranged from 19 and 76 years (mean age: 52 years); 97 (63.8%) were females and 55 (36.2%) – males. Excellent and good results (Visick I and II, low stable Velanovich score) were observed in 141 cases (92.7%); no change (Visick III, elevated Velanovich score) in 9 cases (6%); and worsening of symptoms (Visick IV) in 2 cases (1.3%). At the same time, better outcomes were observed in „complete responders” compared to „partial responders” and „non-responders” (symptoms regression 100% vs 92.5% vs 71.4%, p<0.05). Conclusions. Laparoscopic anti-reflux surgery is an effective treatment method for all patients with GERD. However, the effectiveness of acid-suppressive therapy was a positive predictive factor for LF outcome. Therefore, in case of unresponsiveness to PPI therapy, it is necessary to document the presence of GERD and/or the symptom-reflux correlation, in order to achieve favorable postoperative results.