Articolul conține o interpretare succintă a prevederilor Directivei 2008/99/CE a parlamentului european și a Consiliului din 19.11.2008 privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal și a impactului prevederilor acesteia asupra legislației penale a Republicii Moldova în calitatea sa de stat candidat la aderarea la UE. Autorul face o comparație a prevederilor directivei și a cadrului național în materia protecției mediului prin mijloace juridico-penale și a corespunderii legislației penale a RM cu prevederile actelor internaționale în materie. Sunt evidențiate obiectele ocrotirii juridico-penale împotriva atentatelor infracționale și măsura în care acestea corespund obiectelor recomandate spre protecție de către directiva UE menționată, analizată eficiența aplicabilității normelor juridico-penale din CP al RM, deficiențele de interpretare și anumite lacune legislative. În concluziile studiului, autorul vine cu careva recomandări generale care, în opinia sa ar contribui la îmbunătățirea cadrului normativ național și la ridicarea nivelului de eficiență la aplicarea practică a acestuia

The article contains a brief interpretation of the provisions of Directive 2008/99/EC of the European Parliament and of the Council of 19.11.2008 on the protection of the environment through criminal law and the impact of its provisions on the criminal legislation of the Republic of Moldova in its capacity as a candidate state for accession to the EU. The author compares the provisions of the directive and the national framework in the matter of environmental protection through legal-penal means and the correspondence of the criminal legislation of the Republic of Moldova with the provisions of international acts in the matter. The objects of legal-criminal protection against criminal attacks are highlighted and the extent to which they correspond to the objects recommended for protection by the mentioned EU directive, the effectiveness of the applicability of the legal-criminal rules of the Criminal Code of the Republic of Moldova, the interpretation deficiencies and certain legislative gaps are analyzed. In the conclusions of the study, the author comes up with some general recommendations that, in his opinion, would contribute to improving the national normative framework and raising the level of efficiency in its practical application.