În prezentul articol analizăm cel de-al doilea volumul de poezie al lui Al. Robot, „Somnul singurătății”, care apare la Chișinău în anul 1936. Miza acestui volum este experimentul poetic, angajat estetic. Tânărul poet este atras de ideologia „Sburătorului” care viza domeniul eseticului pur și stimula noile energii literare. Lirismul se întreține din nutrienții modernității, experimentând diverse tehnici ale scrisului. „Somnul singurătății” se deschide cu poeme mistice, ermetice, care se alimentează din vârtejurile vortex-ului, și se încheie cu poeme imagiste. E un volum în care poetul se desparte de obsesiile percutante din „Apocalips terestru” și tatonează convertirile estetice neconvenționale. Insuficient cristalizat estetic și în „Somnul singurătății”, lirismul lui Al. Robot e în căutarea formelor și formulelor. Poetul traversează perioada căutărilor febrile ale modelelor, pentru a se ralia sincronizării, antrenându-se în experimente literare inedite. Constatăm că, prin apariția acestui volum, Al. Robot se înscrie în direcția intelectualistă a modernismului, care aducea o nouă respirație poeziei.

In this article, we analyze the second volume of poetry by Al. Robot, “The sleep of loneliness”, which appears in Chișinau in 1936. The stake of this volume is the poetic experiment, aesthetically engaged. The young poet is attracted by the ideology of “The Flycatcher” which is aimed at the field of pure aesthetics and stimulated new literary energies. Lyricism and maintained by the nutrients of modernity, experimenting with various writing techniques. “The sleep of loneliness” opens with mystical, hermetic poems, which feed on the vortices of the vortex, and ends with imagistic poems. It is a volume in which the poet breaks away from the percussive obsessions of “Earthly Apocalypse” and probes the unconventional aesthetic conversions. Insufficiently crystallized aesthetically and in “The sleep of Loneliness”, the lyricism of Al. Robot is looking for shapes and formulas. The poet goes through the period of the feverish searches of the models, in order to rally the synchronization, engaging in unique literary experiments. We find that, by the appearance of this volume, Al. Robot is part of the intellectual direction of modernism, which brought a new breath to poetry.