Articolul este dedicat unor evocări din viața catedrei Folclor de la fostul Conservator de Stat G. Musicescu (actuala Academie de Muzică, Teatru și Arte Plastice), al cărei conducător a fost G. Ciaicovschi-Mereșanu. Unul din cele mai importante aspecte ale activității catedrei era legat de efectuarea expedițiilor folclorice individuale și cu echipele studențești, audierea, transcrierea și analiza materialelor imprimate în expediții. Cercetarea fondului de înregistrări folclorice a constituit baza procesului de instruire a interpreților de muzică populară la Catedră. Studenții erau îndrumați nu doar să cunoască repertoriul, ci și să pătrundă în tainele manierei de interpretare a creațiilor tradiționale. Materialele folclorice colectate în cadrul acelor expediții au constituit un izvor de inspirație pentru compozitori, cât și un material inedit pentru cercetători, în elaborarea studiilor științifice. La îndemnul profesorului G. Ciaicovschi-Mereșanu am început să predau cobza, iar principala sarcină era legată de interpretarea tradițională voce-instrument (cobză), - în special m-am axat pe procedeele de acompaniament caracteristice cobzei tradiționale. Totodată, am participat activ și în activitatea Ansamblului folcloric Țărăncuța, alcătuit din studenții și profesorii catedrei Folclor. Țărăncuța a reprezentat un adevărat laborator de creație, în care s-au cristalizat rezultatele lucrului de instruire a tinerilor interpreți ai cântecului popular. În calitate de conducător artistic al formației, am concertat împreună cu studenții în satele și orașele țării noastre precum și în străinătate. Toate aceste manifestări erau diriguite de către Gleb Ciaicovschi-Mereșanu, șef catedră Folclor, prin autoritatea sa de cercetător folclorist și muzicolog, dar și prin experiența de a mobiliza și organiza lucrul pentru promovarea și propagarea creației populare. În procesul sistematic al lucrului didactic, maestrul avea o atitudine foarte riguroasă față de activitatea de studiere și interpretare artistică la nivelul cel mai înalt al creațiilor muzicale tradiționale. Criteriile de abordare a instruirii cântăreților de muzică populară formate la catedra Folclor și astăzi rămân a fi de mare actulitate și pot constitui o serioasă călăuză pentru tinerii interpreți: cercetarea temeinică, teoretică și practică, a cântecului folcloric; interpretarea prioritar solistică a cântecelor cu susținerea unui grup de instrumente tradiționale sau cu acompaniament propriu la cobză; promovarea repertoriului tradițional, a manierei și stilului interpretativ caracteristic creației tradiționale; respectarea particularităților zonale folclorice ce țin de repertoriu, maniera interpretativă; portul național adecvat. Din activitatea practică de interpretare a cântecului folcloric a unor absolvenți ai catedrei Folclor, cum sunt Z. Bolboceanu, M. Ganciu, I. Dordea, Ș. Popescu, D. Sîrbu, V. Ciubotaru, O. Istrati, S. Botez, ș.a., constatăm, cu trecerea timpului, că ei sunt înalt apreciați atât la noi în republică, cât și în lumea întreagă. Urmează să păstrăm și să valorificăm aceste tradiții.