Ne vom focaliza atenţia asupra cursului superior al Botnei, microzonă în care sunt amplasate fortificaţiile Horodca Mare şi Horodca Mică (Fig. 1.1,2). Existenţa respectivelor fortificaţii a fost menţionată pentru prima dată în perioada interbelică de către Ştefan Ciobanu, iar din perioada imediat postbelică, acestea aveau să intre în circuitul ştiinţific graţie lui Gheorghe Smirnov şi Tatianei Passek. Avînd în vedere slaba studiere a microzonei, echipa de cercetare de la UPS „Ion Creangă” a decis să acorde o atenţie mai mare acestor situri, începând cu anul 2006 fiind organizate, mai întâi, periegheze, iar apoi şi investigaţii sistematice. Pe parcursul a 7 ani de cercetări arheologice în cele 2 fortificaţii getice au fost descoperite 53 de piese de fier, dintre care 39 la Horodca Mică şi altele 14 la Horodca Mare. Cele mai frecvent întâlnite sunt cuţitele, străpungătoarele, secerile, dar şi topoarele cu dulie deschisă. Majoritatea pieselor au fost descoperite în complexe, dar un număr substanţial de artefacte au fost identificate în straturile culturale. Atragem atenţia asupra „depozitului” de obiecte de fier care a fost descoperit în partea de est a incintei. Dincolo de 4 patru topoare cu dulie deschisă, au mai fost descoperite 2 cuţite, 2 seceri, un străpungător, un călcâi de lance şi un topor cu dublu tăiş dotat cu aripioare (Fig. 1.3). Prezenţa numărului important de piese de fier pe o suprafaţărelativ restrânsă trădează o largă utilizare a acestei materii prime de către comunităţile getice de pe cursul superior al Botnei şi ancorează spaţiul în lista teritoriilor care au utilizat pe larg metalurgia fierului în a doua jumătate a mileniului I a. Chr. Fig. 1. 1 –microzona cursului superior al râului Botna cu amplasarea siturilor getice (1 – Horodca Mare; 2 – Horodca Mică, www.geoportal.md); 2 – ortofotoplan cu amplasarea fortificaţiilor Horodca Mare şi Horodca Mică. Vedere dinspre vest. (Google Earht+PRO); 3 – piesele descoperite în „depozitul” de la Horodca Mare.