Secolul XX, precum și începutul secolului XXI, se caracterizează printr-o permanentă accelerare a schimbărilor și a tendințelor de înnoire. Drept consecință, creatorii de artă și-au conturat căi și metode tot mai individuale de formare a unor repertorii inedite și consistente, cu lucrări autentice de o diversitate copleșitoare. În acest context poate fi pusă în discuție activitatea componistică a lui Gheorghe Neaga. Pe lângă faptul că a izbutit — atât prin caracterul naţional oferit substanţei muzicale, cât şi prin mijloacele de expresie originale ce corespund propriei personalități — să producă mostre reprezentative pentru arta muzicală autohtonă, compozitorul a creat prolific într-un domeniu ce oferă posibilități componistice nelimitate — muzica instrumentală de cameră. Printr-un minuțios proces de sistematizare și analiză a partiturilor de piese, sonate, trio-uri, cvartete și suite se poate formula un cadru stilistic de distribuire a creației lui Gheorghe Neaga în trei etape. Respectiva împărțire trebuie argumentată prin constatarea unui șir de particularități distinctive în partiturile celor mai reprezentative opusuri semnate de muzician. Astfel, prima etapă (anii 1950–1960) este cea în care tânărul violonist debutează în cariera sa de compozitor sub îndrumarea mentorilor Leonid Gurov și Nachman Leib, cea de-a doua (anii 1970–1980) se caracterizează printr-o evoluție continuă spre o acumulare cantitativă și calitativă a experienţei în domeniu iar cea de-a treia (anii 1990–2003) exprimă atingerea unui nivel înalt de măiestrie. Fiecare dintre etape demonstrează o anumită poziționare a lui Gheorghe Neaga pe o axă permanent ascendentă către nou, inedit, original și profesionist. La început de cale este evidentă raportarea la sistemul de canoane ale artei muzicale relaționat în diferită măsură cu domeniul folclorului. Apoi, în plină maturitate componistică, muzicianul fuzionează tradiția cu propriile-i tentative de înnoire a întregului arsenal de mijloace necesare pentru elaborarea unui opus, cumulând elemente din ambele direcţii. Iar în spatele creațiilor finale se află o gândire savantă predispusă spre reinterpretarea tuturor parametrilor de organizare a discursului muzical, dar și o ușoară schimbare de viziune oarecum influențată de emigrarea în SUA.