| Articolul precedent |
| Articolul urmator |
 |
 259 4 |
| Ultima descărcare din IBN: 2023-07-13 14:59 |
 SM ISO690:2012DIACONU, Vasile, BORONEANŢ, Adina, BONSALL, Clive. Contribuţii privind industria litică cioplită a comunităţilor Starčevo-Criş de la răsărit de Carpaţi. Studiu de caz: aşezarea de la Grumăzesti (jud. Neamţ). In: Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie, 28 aprilie 2018, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Academia de Administrare Publică, 2018, Ediţia V, pp. 14-15. ISBN 978-9975-71-995-7. |
| EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
| Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie Ediţia V, 2018 |
||||||
|
Sesiunea "Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie:" Chișinău, Moldova, 28 aprilie 2018 | ||||||
|
||||||
| Pag. 14-15 | ||||||
|
||||||
 Descarcă PDF |
||||||
| Rezumat | ||||||
Industria litică cioplită a comunităţilor neolitice de la răsărit de Carpaţi a constituit subiectul mai multor studii şi lucrări de specialitate, accentul fiind pus, cu precădere, pe tipologia artefactelor. Având în vedere originea comunităţilor Starčevo-Criş, în literatura arheologică s-a discutat mai intens pe seama trăsăturilor tehnologice ale componentelor industriei litice, fiind evidenţiate tradiţii ale epocii anterioare, dar şi elementele inovative. De asemenea, o atenţie aparte a fost acordată surselor de materii prime, însă determinările tipurilor de roci s-au făcut exclusiv macroscopic, ceea ce, uneori, poate genera confuzii. În ultimii ani s-a acordat o atenţie mai mare acestui aspect, tocmai din necesitatea identificării cât mai precise a unor posibile arii-sursă, în special pentru rocile de calitate superioară. Autorii discută pe baza industriei litice cioplite din aşezarea Starčevo-Criş de la Grumăzeşti (jud. Neamţ), aflată în zona subcarpatică a Moldovei. Deşi situl a fost cercetat în anii ’70, datele despre artefactele din piatră sunt cunoscute doar la modul general. O atenţie aparte a fost acordată obsidianului identificat în cadrul aşezării, mai ales în ultimii ani, pentru a se stabili provenienţa acestuia. Astfel, au fost analizate 10 piese, dintre care o bună parte sunt deşeuri de prelucrare, iar restul sunt segmente lamelare. Trebuie remarcat că studiul compoziţiei chimice a pieselor s-a făcut prin metoda EDXRF, care este una nedistructivă. Pentru fiecare piesă de obsidian s-au realizat câte două seturi de măsurători, fiind urmărită prezenţa următoarelor elemente: Ti, Fe, Zn, Rb, Sr, Y, Zr, Nb, Pb, Th şi U. În funcţie de concentraţia acestora poate fi stabilită zona din care a fost adusă materia primă, având în vedere că fiecare sursă are o anumită ,,amprentă” chimică. Pentru zona lanţului carpatic sunt cunoscute trei surse principale, aflate pe teritoriul Slovaciei, Ungariei şi al Ucrainei. Analiza celor 10 piese de obsidian de la Grumăzeşti a relevat faptul că toate au fost confecţionate din roci aduse din sursele carpatice, cu precădere din zona Slovaciei. Analiza obsidianului şi stabilirea surselor de provenienţă are meritul că permite o mai bună înţelegere a parametrilor industriei litice a comunităţilor neolitice, circulaţia materiilor prime şi modul de aprovizionare cu acestea. Poate nu este lipsit de importanţă faptul că situl de la Grumăzeşti se află într-o zonă cu numeroase surse de sare, unele exploatate de comunităţi Starčevo-Criş, iar clorura de sodiu putea reprezenta o marfă de schimb, pentru care se putea obţine inclusiv obsidian. |
||||||
|
DataCite XML Export
<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?> <resource xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' xmlns='http://datacite.org/schema/kernel-3' xsi:schemaLocation='http://datacite.org/schema/kernel-3 http://schema.datacite.org/meta/kernel-3/metadata.xsd'> <creators> <creator> <creatorName>Diaconu, V.</creatorName> <affiliation>Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, Piatra-Neamţ, România</affiliation> </creator> <creator> <creatorName>Boroneanţ, A.</creatorName> <affiliation>Institutul de Arheologie Iasi, Academia Română, Filiala Iași, România</affiliation> </creator> <creator> <creatorName>Bonsall, C.</creatorName> <affiliation>Universitatea din Edinburgh, Regatul Unit</affiliation> </creator> </creators> <titles> <title xml:lang='ro'>Contribuţii privind industria litică cioplită a comunităţilor Starčevo-Criş de la răsărit de Carpaţi. Studiu de caz: aşezarea de la Grumăzesti (jud. Neamţ)</title> </titles> <publisher>Instrumentul Bibliometric National</publisher> <publicationYear>2018</publicationYear> <relatedIdentifier relatedIdentifierType='ISBN' relationType='IsPartOf'>978-9975-71-995-7</relatedIdentifier> <dates> <date dateType='Issued'>2018</date> </dates> <resourceType resourceTypeGeneral='Text'>Conference Paper</resourceType> <descriptions> <description xml:lang='ro' descriptionType='Abstract'><p>Industria litică cioplită a comunităţilor neolitice de la răsărit de Carpaţi a constituit subiectul mai multor studii şi lucrări de specialitate, accentul fiind pus, cu precădere, pe tipologia artefactelor. Având în vedere originea comunităţilor Starčevo-Criş, în literatura arheologică s-a discutat mai intens pe seama trăsăturilor tehnologice ale componentelor industriei litice, fiind evidenţiate tradiţii ale epocii anterioare, dar şi elementele inovative. De asemenea, o atenţie aparte a fost acordată surselor de materii prime, însă determinările tipurilor de roci s-au făcut exclusiv macroscopic, ceea ce, uneori, poate genera confuzii. În ultimii ani s-a acordat o atenţie mai mare acestui aspect, tocmai din necesitatea identificării cât mai precise a unor posibile arii-sursă, în special pentru rocile de calitate superioară. Autorii discută pe baza industriei litice cioplite din aşezarea Starčevo-Criş de la Grumăzeşti (jud. Neamţ), aflată în zona subcarpatică a Moldovei. Deşi situl a fost cercetat în anii ’70, datele despre artefactele din piatră sunt cunoscute doar la modul general. O atenţie aparte a fost acordată obsidianului identificat în cadrul aşezării, mai ales în ultimii ani, pentru a se stabili provenienţa acestuia. Astfel, au fost analizate 10 piese, dintre care o bună parte sunt deşeuri de prelucrare, iar restul sunt segmente lamelare. Trebuie remarcat că studiul compoziţiei chimice a pieselor s-a făcut prin metoda EDXRF, care este una nedistructivă. Pentru fiecare piesă de obsidian s-au realizat câte două seturi de măsurători, fiind urmărită prezenţa următoarelor elemente: Ti, Fe, Zn, Rb, Sr, Y, Zr, Nb, Pb, Th şi U. În funcţie de concentraţia acestora poate fi stabilită zona din care a fost adusă materia primă, având în vedere că fiecare sursă are o anumită ,,amprentă” chimică. Pentru zona lanţului carpatic sunt cunoscute trei surse principale, aflate pe teritoriul Slovaciei, Ungariei şi al Ucrainei. Analiza celor 10 piese de obsidian de la Grumăzeşti a relevat faptul că toate au fost confecţionate din roci aduse din sursele carpatice, cu precădere din zona Slovaciei. Analiza obsidianului şi stabilirea surselor de provenienţă are meritul că permite o mai bună înţelegere a parametrilor industriei litice a comunităţilor neolitice, circulaţia materiilor prime şi modul de aprovizionare cu acestea. Poate nu este lipsit de importanţă faptul că situl de la Grumăzeşti se află într-o zonă cu numeroase surse de sare, unele exploatate de comunităţi Starčevo-Criş, iar clorura de sodiu putea reprezenta o marfă de schimb, pentru care se putea obţine inclusiv obsidian.</p></description> </descriptions> <formats> <format>application/pdf</format> </formats> </resource>
|
|
|
