“Secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc”, spunea la jumatatea secolului trecut Andre Malraux. Conventia, a carei sarcina era sa dezbata textul Constitutiei Europene, si-a desfasurat lucrarile intre 27 februarie 2002 si 10 iulie 2003. Tratatul instituind o Constitutie pentru Europa 1. a fost semnt la 30 octombrie 2004. In toata aceasta perioada, membrii Conventiei, societatea civila , reprezentantii Bisericii Catolice si a celei Ortodoxe au militat pentru constituirea unui cadru juridic al spiritualitatii, in special al celei crestine. Recunoasterea radacinilor crestine europene, care fac parte din insasi definitia conceptului de spatiu European, a produs discutii aprinse si polemici nu doar in cadrul lucrarilor conventiei, ci si in mass media continentului. Concluzia dezbaterilor, respective nementionarea aportului spiritaulitatii la formarea valorilor considerate astazi a fi europene, a produs nemultumire si dezamagire in randul populatiei, dar si un val de usurare in perspectiva integrarii in Uniunea Europeana a unor tari majoritar musulmane. In februarie 2002, la deschiderea lucrarilor Conventiei Europene, opinia publica era extrem de increzatoare in ceea ce priveste mentionarea radacinilor spirituale crestine ale continentului. Aceeasi atitudine se pastreza si in cursul anului 2003, cand Papa Ioan Paul al II-lea a semnat exortatia apostolica Ecclesia in Europa. Pontiful cerea ca viitoarea Constitutie europeana sa faca referinta la patrimonial religios, in special la cel crestin, si sa respecte drepturile ce se cuvin Bisericilor si comunitatilor religioase. Proiectul Constitutiei europene adduce cu sine o redefinire a conceptului de “European”. Conceptul istoric de Europa include spatial istoric al evolutiei societatii umane ce a creat actuala civilizatie europeana si e legat de conceptul cultural de Europa, care defineste o cultura europeana a unitatii in diversitate, avand ca fundamente mostenirea istorica a culturii grecesti, a civilizatiei romane, a spiritualitatii crestine, a parlamentarismului modern, a stiintei si tehnicii moderne.