Stenoza cicatriceală a traheei: algoritm de diagnostic și tactici de tratament
Close
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
686 9
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-25 23:06
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
616.23-006.04-072.1-089.12 (1)
Pathology of the respiratory system. Complaints of the respiratory organs (761)
SM ISO690:2012
TOMA, Alexandru, GLADUN, Nicolae, RUSU, Serghei, GURĂU, Petru, SÎLI, Vladimir, SCARLAT, A., GUŢAN, Oleg. Stenoza cicatriceală a traheei: algoritm de diagnostic și tactici de tratament. In: Arta Medica , 2019, nr. 3(72), p. 176. ISSN 1810-1852.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Arta Medica
Numărul 3(72) / 2019 / ISSN 1810-1852 /ISSNe 1810-1879

Stenoza cicatriceală a traheei: algoritm de diagnostic și tactici de tratament

Scarring tracheal stenosis: diagnistic algorithm and treatment tactics

CZU: 616.23-006.04-072.1-089.12

Pag. 176-176

Toma Alexandru, Gladun Nicolae, Rusu Serghei, Gurău Petru, Sîli Vladimir, Scarlat A., Guţan Oleg
 
IMSP Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga”
 
 
Disponibil în IBN: 29 aprilie 2020


Rezumat

Introducere: Stenoza cicatriceală a traheei - afecțiune cu potențial invalidizant înalt, uneori letal. Actualmente se constată o creștere a cazurilor ce necesită intubație prelungită – în consecință, crește frecvența stenozei traheale postintubație (după diferiți autori pînă la 20%), precum și stenozele post-traheostomice. Prezentăm algoritmul de diagnostic și managementul chirurgical al stenozelor traheale post-traheostomice și postintubație. Material și metode: În cadrul Secției Chirurgie Toracică IMSP SCR ,,Timofei Moșneaga” în perioada 1970-2017 s-au alat la tratament 78 pacienți cu vârsta între 17 și 72 ani. Stenoză post-traheostomică prezentau 51 pacienți și 27 pacienți cu stenoză postintubație. Rezultate: Majoritatea pacienților (51) au fost operați prin cervicotomie, 8 pacienți au fost operați prin cervicotomie + sternotomie, iar 6 pacienți au fost operați prin toracotomie posterioară dreapta. La trei pacienți, cu stenoză laringo-traheală, a fost efectuată rezecția porțiunii anterioare a cartilajului cricoid și anastamoză circulară aplicînd un tub – T (Montgomery). La 7 pacienți sa efectuat stentare cu stent liniar, 6 – lazer-rezecție endobronșică. Lungimea segmentului rezecat (inele rezecate) a fost mai mare în lotul A comparativ cu lotul B. La 3 pacienți postoperator a survenit restenoză ce a necesitat lazer- rezecție la 4-6 luni distanță. Alții 2 pacienți au avut dehiscență ce a necesitat aplicarea traheostomiei terminale postoperatorii. S-au înregistrat 7 decese – complicații fatale iind: în 4 cazuri hemoragia, în 2 cazuri dehiscența și mediastinita, un caz -insuiciența poliorganică. La 12 luni postoperator rezultat satisfăcător a fost înregistrat la 64 bolnavi (82%). Concluzii: Pacienții cu patologie stenozantă a traheiei necesită o pregătire preoperatorie riguroasă. Stenozele posttraheostomie prelungesc durata intervenției și măresc numărul de inele traheale rezecate. Rezecția – anastamoză circulară primară are rezultat satisfăcător în majoritatea cazurilor. Lazer-rezecția și stentarea endo-traheala au un rezultat satisfăcător în 92%cazuri.

Introducere: Stenoza cicatriceală a traheei - afecțiune cu potențial invalidizant înalt, uneori letal. Actualmente se constată o creștere a cazurilor ce necesită intubație prelungită – în consecință, crește frecvența stenozei traheale postintubație (după diferiți autori pînă la 20%), precum și stenozele post-traheostomice. Prezentăm algoritmul de diagnostic și managementul chirurgical al stenozelor traheale post-traheostomice și postintubație. Material și metode: În cadrul Secției Chirurgie Toracică IMSP SCR ,,Timofei Moșneaga” în perioada 1970-2017 s-au alat la tratament 78 pacienți cu vârsta între 17 și 72 ani. Stenoză post-traheostomică prezentau 51 pacienți și 27 pacienți cu stenoză postintubație. Rezultate: Majoritatea pacienților (51) au fost operați prin cervicotomie, 8 pacienți au fost operați prin cervicotomie + sternotomie, iar 6 pacienți au fost operați prin toracotomie posterioară dreapta. La trei pacienți, cu stenoză laringo-traheală, a fost efectuată rezecția porțiunii anterioare a cartilajului cricoid și anastamoză circulară aplicînd un tub – T (Montgomery). La 7 pacienți sa efectuat stentare cu stent liniar, 6 – lazer-rezecție endobronșică. Lungimea segmentului rezecat (inele rezecate) a fost mai mare în lotul A comparativ cu lotul B. La 3 pacienți postoperator a survenit restenoză ce a necesitat lazer- rezecție la 4-6 luni distanță. Alții 2 pacienți au avut dehiscență ce a necesitat aplicarea traheostomiei terminale postoperatorii. S-au înregistrat 7 decese – complicații fatale iind: în 4 cazuri hemoragia, în 2 cazuri dehiscența și mediastinita, un caz -insuiciența poliorganică. La 12 luni postoperator rezultat satisfăcător a fost înregistrat la 64 bolnavi (82%). Concluzii: Pacienții cu patologie stenozantă a traheiei necesită o pregătire preoperatorie riguroasă. Stenozele posttraheostomie prelungesc durata intervenției și măresc numărul de inele traheale rezecate. Rezecția – anastamoză circulară primară are rezultat satisfăcător în majoritatea cazurilor. Lazer-rezecția și stentarea endo-traheala au un rezultat satisfăcător în 92%cazuri.

Cuvinte-cheie
Stenoza cicatriceală a traheei,

Scarring stenosis of the trachea