Realizările recente ale biotehnologiei au generat noi direcţii în cercetare şi dezvoltare în domeniile viticultură (uvologie) şi vinificaţie(oenologie). Producerea materialului săditor viticol de categorii biologice înalte a fost realizată cu succes în baza biotehnologiilor in vitro, culturii ţesutului, devirozării ş.a. Metode noi din microbiologia micomicetelor au fost puse la baza selectării fungilor din Trichoderma veride – antagonist al ciupercilor nedesăvârşite Botritys cinerea, care aduc mari pierderi culturii viţei de vie in condiţiile cu o mare umiditate în perioada maturării strugurilor. În noua tehnologie de cultivare a viţei de vie pentru struguri de masă şi pentru sucuri şi vinuri ecologice (biologice), sunt larg utilizate Biopreparatele botriticide datorită substituirii pesticidelor-produse din sinteza chimică cu remedii –bio netoxice. Biotehnologia levurilor a progresat considerabil în ultimele decenii, permiţând producerea pe cale industrială a tulpinilor cu potenţial înalt de creştere a biomasei de drojdii, cu un aparat metabolic – puternic producător de compuşi aromatici necesar ranforsării aromelor varietale şi a buchetului vinurilor de înaltă calitate. Prin selecţia levurilor din genul Saccharomices s-a reuşit obţinerea tulpinilor cu fenotipul Killer, fapt ce a permis realizarea fermentaţiei alcoolice controlate, a fermentării complecte a glucidelor precum şi alte avantaje. Fermentaţia mustului în flux continuu, de asemenea este o realizare notorie a biotehnologiei moderne. O amplă realizare a acestei tehnologii este implementarea în industria spumantelor naturale, produse în recipiente numite de oenologii francezi – acrotofoare. În condiţii de hiper concentraţii a biomasei levuriene fermentaţia în flux continuu a permis sporirea randamentului procesului de şampanizare a vinurilor spumante cu circa 100% şi reducerea pierderilor tehnologice cu 10%. Imobilizarea levurilor oenologice in structuri de alginat de Na, permite trecerea la o nouă tehnologie de obţinere a spumantului clasic, substituind procedeele costisitoare de remuaj şi degorjaj. Implementarea acestei realizări a biotehnologiei levuriene a asigurat reducerea cu 50% a costului de producere în industria vinurilor spumante clasice, cu menţinerea calităţii produsului finit. Încapsularea drojdiilor în structuri de polimeri naturali permite astăzi să realizăm în practică producerea de vinuri ecologice (biologice) saturate natural cu dioxid de carbon, atât de mult solicitate pe piaţa mondială. Acestea prezintă noi direcţii în cercetare şi dezvoltare în viticultură (uvologie) şi vinificaţie (oenologie). Conform ipotezei formulate, absorbţia bacteriilor Lactobacillum plantarum sau altele (Oenococusoeni), pe suprafaţa preparatului din celulele membranare (imobilizarea lor), precum şi a acizilor graşi, alcoolilor superiori, metalelor grele şi a altor inhibitori, facilitează esenţial degradarea enzimatică de către malatdehidrogenaza a acidului malic din vinurile cu aciditate înaltă. Utilizând efectul sorbţiei pe suprafaţa celulelor sedimentare din vinuri, ele, fiind tratate cu dioxid de sulf de 5%, au fost folosite cu un efect considerabil la înlăturarea din vinuri a reziduurilor de pesticide. O elaborare originală ţine de obţinerea extractului din levuri, bogat în arome specifice vinurilor şi în compuşi extractivi, care fiind administrat în vinurile de diferite tipuri le îmbogăţeşte considerabil proprietăţile organoleptice. Extractul din levurile congelate la 27-28 0C şi degradate ulterior prin mare presiune printr-un filierde 2-5 microni, au servit drept nutriţie bioactivă în procesele de heresare intensivă şi calitativă a vinurilor tip”Heres”. În concluzie putem afirma, că utilizând realizările biotehnologiei moderne avem toate posibilităţile perfecţionării procedeelor şi proceselor în tehnologiile de vârf din domeniul vitivinicol, cu aplicări eficiente şi în industria de producere a sucurilor, concentratelor din struguri şi mere, la obţinerea berii, cidrului şi a altor tipuri de băuturi igienice şi curative.