Evidentierea AND-polimorfizmului tomatelor cu utilizarea primerilor elementului transponsabil MUDR
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
473 1
Ultima descărcare din IBN:
2022-11-08 11:29
SM ISO690:2012
TUMANOVA, Lidia, DEAGHILEVA, Angela, MITIN, Valentin, PAŞA, Lilia. Evidentierea AND-polimorfizmului tomatelor cu utilizarea primerilor elementului transponsabil MUDR. In: Biotehnologii avansate – realizări şi perspective: Simpozionul ştiinţific naţional cu participare internaţională, 24-25 octombrie 2013, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Tipografia Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2013, Ediția III-a, p. 71.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Biotehnologii avansate – realizări şi perspective
Ediția III-a, 2013
Simpozionul "Biotehnologii avansate – realizări şi perspective"
Chişinău, Moldova, 24-25 octombrie 2013

Evidentierea AND-polimorfizmului tomatelor cu utilizarea primerilor elementului transponsabil MUDR


Pag. 71-71

Tumanova Lidia, Deaghileva Angela, Mitin Valentin, Paşa Lilia
 
Institutul de Genetica şi Fiziologie a Plantelor
 
Disponibil în IBN: 19 martie 2020



Teza

Elementele transpozabile (ET) reprezintă fragmente de ADN capabile să-şi schimbe localizarea în genom, fără să apară în formă liberă şi individualizată în celulă. Investigarea diversităţii şi răspândirii elementelor transpozabile deschide noi perspective în aprecierea biodiversităţii la nivel genetic, în studierea evoluţiei la nivel molecular, în identificarea rolului elementelor transpozabile în genom şi în diversificarea biotehnologiilor de aplicare a elementelor transpozabile, una din care este crearea marcherilor moleculari pentru genotipare. Scopul cercetărilor prezentate a fost analizarea unor genotipuri de tomate, cu utilizarea primerilor omologi ETMuDRal porumbului. Elementul autonom MuDR, transpoziţia căruia are loc printr-un mecanism de tipul „taie- inseră”, este alcătuit din două gene: mudrA, care codifică transpozaza MURA şi mudrB, numită de unii autori „helper-gene”, care codifică proteina MURB. La capete MuDRposedă TIR din ≈ 200 p.b. (Bennetzen, 1996; Diao, 2006). În cercetările prezentate au fost utilizaţi unsprezece primeri oligonucleotidici specifici, omologi regiunii mudrB al ET MuDR al Zea mays L.. Primerii N80, E8, D14, E9, E10 au orientarea 5’ → 3’, iar D13, E7, E6, D12, E5, E4 – 3’ → 5’. În cercetările anterioare ale autorilor, primerii menţionaţi s-au dovedit a fi efectivi atît pentru identificarea prin „nested PCR”a fragmentelor omoloage MuDR în genomurile diferitor specii de plante distanţate filogenetic, cît şi pentru obţinerea prin „single primer PCR” a unor spectre de ADN polimorfe specifice. Obiectul de studiu l-au constituit genotipurile de tomate L.racemigerum, L. pruneforme, L. cheesmanii, L. esculentum– soiurile Solearis, Delta, Rio Grande, Nistru, Nota, Buran şi hibrizilor acestora Solearis x Delta, RioGrande x Delta, RioGrande x Nistru, Nota x Buran. Iniţial în tehnica „nested PCR” au fost utilizate combinaţiile de primeri: N80-E4 (runda I-a) şi E8-D13; E8-E7; E8-E6; E8-D12; E8-E5; D14-D13; D14-E7; D14-E6; D14-D12; D14- E5; E9-D13; E9-E7; E9-E6; E9-D12; E9-E5; E10-E7; E10-E6; E10-D12; E10-E5 (runda a II-a). În rezultat s-a reuşit amplificarea unor fragmente polinucleotidice, lungimile cărora sînt echivalente lungimilor fragmentelor obţinute pe genomul de porumb – originar pentru MuDR. Ulterior, s-a investigat posibilitatea evidenţieri polimorfismului molecular al genotipurilor de tomate menţionate utilizînd tehnica „single primer PCR”. În rezultat, opt primeri: N80, E8, D14, E10, E7, D12, E4, E5au arătat spectre de ADNpolimorfe. Astfel, s-a constatat că fiecare din aceştia asigură sinteza cîtorva fragmente egale lamajoritatea genotipuriloranalizate, şi a 1 – 2 ampliconi polimorfi specifici unuia sau cîtorva genotipuri. De exemplu primerul E10 determină sinteza a cîte cinci ampliconicomuni pentru toate genomurile analizate şi 1 – 2 ampliconi specifici pentru L. pruneforme, Nota x Buran, Buran, Delta, RioGrande x Delta, Rio Grande, RioGrande x Nistru. Primerul N80 determină sinteza a cîteşase, ampliconicomuni pentru toate genomurile analizate, şi trei ampliconi de » 210, 300 şi 600 p. b. specifici pentru L.racemigerum, L. cheesmanii, Nota x Buran, RioGrande x Delta, Rio Grande, Delta, doi ampliconi de»1500 şi 1250 p. b. specifici pentru Solearis şi Solearis x Deltaşi un amplicon de » 1500 p. b. specific pentru genomul Solearis. Spectre electroforetice cu un polimorfism molecular mai pronunţat al soiurilor şi hibrizilor de tomate analizate s-a reuşit în cazul primerilorE8, E7, E4, E5. Profilurile electroforetice obţinute, ilustrează posibilitatea utilizării primerilor N80, E8, D14, E10, E7, D12, E4, E5 pentru întocmirea paşapoartelor moleculare, care ilustrează asemănările şi deosebirile dintre diferite genotipuri de tomate, utilizate în programele de ameliorare.