Metoda biologică de combatere a dăunătorilor culturilor agricole este foarte actuală, datorită produselor ecologic pure obţinute. Printre direcţiile de perspectivă sunt considerate cercetările microoogranismelor utile, care stau la baza producerii biopreparatelor aplicate în combaterea multor specii de insecte dăunătoare şi a diferitor agenţi fitopatogeni, provocatori ai unui spectru larg de boli la plante. Folosirea biopreparatelor pe bază de microorganisme (fungicide, erbicide, secticide) în agricultură urmăreşte diferite scopuri: stimularea creşterii şi dezvoltării plantelor, profilarea şi tratarea plantelor afectate de diferiţi agenţi patogeni ş.a. Scopul cercetărilor a constat în efectuarea unui screening şi selectarea tulpinilor de micromicete cu potenţial antifungal faţă de fitopatogeni. Ca obiect de studiu au servit 40 tulpini de micromicete din genul Penicillium din Colecţia Naţională de Microorganisme Nepatogene (CNMN). În calitate de culturi test au fost utilizate 10 tulpini de fungi fitopatogeni:Aspergillusniger; Alternaria alternata; Botrytiscinerea; Sclerotiniasclerotiorum; Stemphiliumbotryosum; Rhyzohtoniasolani; Penicillium expansum; Fusariumsolani; Fusariumoxysporum; Fusarium gibbosum. Proprietăţile antifungale ale tulpinilor de micromicete au fost studiate conform metodei difuzimetrice, prin utilizarea blocurilor de geloză. Din numărul total de 40 tulpini de Penicillium luate în studiu, 18 n-au manifestat antivitate antifungală faţă de nici unul dintre agenţii fitopatogeni testaţi. 7 tulpini de micromicete au manifestat antagonism faţă de 1 fitopatogen, 5 tulpini faţă de 2 fitopatogeni, 4 faţă de 3 agenţi fitopatogeni, iar 3 tulpini au manifestat antagonism faţă de 6 fitopatogeni. Cele mai active s-au dovedit a fi tulpinile Penicillium sp. 32 şi Penicillium sp. 62, manifestînd activitate antifungală faţă de 9 fitopatogeni din numărul total de 10. Tulpina Penicillium sp. 32 nu manifestă antagonism numai faţă de Alternaria alternata, iar tulpina Penicillium sp. 62 faţă de Stemphyliumbotryosum. Ambele tulpini de Penicillium, însă, reţin creşterea agenţilor fitopatogeni menţionaţi. Antagonismul tulpinilor de Penicillium faţă de anumiţi fitopatogeni a fost diferit. Astfel cîte 4 tulpini de Penicillium au manifestat antagonism faţă de Botrytiscinerea, Sclerotiniasclerotiorum, Penicillium expansum şi Fusarium gibbosum. Zona de inhibiţie a creşterii acestor fitopatogeni variind de la 16mm pînă la 30 mm. 5 tulpini au manifestat antagonism faţă de Aspergillusniger, zona de inhibiţie a creşterii oxcilînd între 15 şi 25mm, iar cîte 8 tulpini au manifestat antagonism faţă de fitopatogenii Stemphylium botryosum şi Rhizohtoniasolani cu zona de inhibiţie a creşterii ce variază între valorile 15 mm şi 30 mm. Tulpinile de Penicillium au fost mai active faţă de agenţii fitopatogeni Alternaria alternata, Fusariumsolani şi Fusariumoxysporum. Cîte 12 tulpini de micromicete, luate în studiu, au manifestat activitate antifungală faţă de aceşti fitopatogeni. Zona de inhiţie a creşterii fitopatogenilor menţionaţi variază între 15 mm şi 35 mm. În rezultatul screening-ului efectuat au fost selectate 2 tulpini Penicillium sp.32 şi Penicillium sp.62 ce manifestă activitate antifungală sporită faţă de un spectru larg de fitopatogeni.