Interesul pentru produsele şi producţia ecologică este în continuă creştere, de aceea agricultorii tot mai des recurg la combaterea biologica a agentilor fitopatogeni care provoacă diferite boli la plantele agricole. În prezent combarerea biologică se realizează prin bacteriofagie, hiperparazitism, antagonismul dintre microorganisme, prin distrugerea agenţilor fitopatogeni de către insecte, prin utilizarea antibioticelor şi imunizarea plantelor împotriva bolilor virotice. Pe plan mondial au fost experimentate o serie de microorganisme, cum ar fi: Bacillussubtilis, Trichodermaviridae, Trichodermapolisporum, Trichodermaroseum, Streptomycesgriseus Streptomycesrimosus, Penicillium vermiculatum contra ciupercilor dăunatoare ca: Stereumpurpurea, Botrytiscinerea, Monilinia laxa, Sclerotiniasclerotiorum sau a bacteriilor Erwiniaamylovora, Agrobacteriumtumefaciens, Corynebacteriummichiganense ş.a. Microorganismele au proprietatea de a produce substanţe antibiotice si alte substanţe (fitoalexine) prin care acţionează sau se pot apăra. Antibioticele sunt produse de metabolism ale unor ciuperci sau bacterii ce pot fi folosite în combaterea bolilor. Astfel steptomicina extrasă din Streptomycesgriseusse foloseşte pentru combaterea biologică a bacteriilor Erwiniaamylovora, Erwiniaphytophtora, Xanthomonas, etc. Teramicina extrasă din Streptomycesrimosus este eficace împotriva bacteriei Xanthomonas pruni. Penicilina obţinută din Penicillium notatumşi Penicillium crisogenum este eficace în combaterea unor bacterii ca: Agrobacteriumtumefaciens, Corynebacteriummichiganense. Actidionaobtinuta ca subprodus la fabricarea streptomicinei este indicată in combaterea ciupercilor: Podosphaeraleucotricha, Venturiainaequalis, etc. Scopul cercetărilor a constat în selectarea tulpinilor de micromicete şi streptomicete din Colecţia Naţională de Microorgaanisme Nepatogene cu potenţial antibacterian. Ca obiect de studiu au servit 10 tulpini de actinomicete din genul Streptomyces şi 10 tulpini de micromicete din genul Penicillium. În calitate de test culturi au fost luate tulpinile patogene: Xanthomonascampestris; Corynebactermiciganense; Agrobacteriumtumefaciens. Activitatea antibacteriană a fost determinată după metoda difuzimetrică, prin utilizarea blocurilor de geloză. Rezultatele obţinute au demonstrat că tulpinile de Streptomyces şi Penicillium acţionează diferit asupra bacteriilor fitopatogene luate în studiu. Astfel, capacitatea de a reţine creşterea agentului fitopatogen Xanthomonascampestris au manifestat-o mai activ micromicetele. Diametrul zonei de reţinere a creşterii patogenului menţionat de 18 - 25mm a fost înregistrată la acţiunea exometaboliţilor a 5 tulpini de Penicillium şi de 23mm la o tulpină de Streptomyces. Faţă de agentul fitopatogen, ce provoacă cancerul bacterian şi ofilirea bacteriană la tomate, Corynebacteriummichiganense mai active au fost streptomicetele: la 6 tulpini exometaboliţii au format zone de inhibiţie a creşterii fitopatogenului cu diametrul de 20-30mm, iar metaboliţii tulpinii Streptomycessp. 145 inhibă complect creşterea acestui fitopatogen. Numai la 3 tulpini de Penicillim a fost înregistrastă activitatea antibacteriană faţă de acest fitopatogen (zonele de inhibiţie a creşterii fitopatogenului constituie 17-20mm). Pentru Agrobacteriumtumefaciens (cancerul la sfeclă) din 10 streptomicete n-au fost depistaţi activi antagonişti, dar printre penicili 3 tulpini reţin creşterea acestui fitopatogen (diametrul zonei de inhibiţie a creşterii de 15-20 mm). Astfel, în rezultatul cercetărilor efectuate au fost identificate tulpinile de Penicillium şi Streptomyces, ce îşi manifestă activ proprietăţile antagoniste faţă de unele bacterii fitopatogene- agenţi patogeni ai diferitor boli la plante larg răspândite în Moldova.