Noi tendinte in biotehnologia cultivarii cianobacteriei Spirulina Platensis
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
477 7
Ultima descărcare din IBN:
2024-01-27 22:38
SM ISO690:2012
BALAN (BATÎR), Ludmila. Noi tendinte in biotehnologia cultivarii cianobacteriei Spirulina Platensis. In: Biotehnologii avansate – realizări şi perspective: Simpozionul ştiinţific naţional cu participare internaţională, 24-25 octombrie 2013, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Tipografia Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2013, Ediția III-a, p. 34.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Biotehnologii avansate – realizări şi perspective
Ediția III-a, 2013
Simpozionul "Biotehnologii avansate – realizări şi perspective"
Chişinău, Moldova, 24-25 octombrie 2013

Noi tendinte in biotehnologia cultivarii cianobacteriei Spirulina Platensis


Pag. 34-34

Balan (Batîr) Ludmila
 
Institutul de Microbiologie şi Biotehnologie al AŞM
 
Disponibil în IBN: 19 martie 2020



Teza

Biomasa de spirulină este considerată una dintre cele mai importante surse nutriţionale nonconvenţionale utilizate în prezent, care oferă un spectru larg de substanţe bioactive. O direcţie prioritară în cercetările biotehnologiceale spirulinei este obţinerea biomasei fortificate cu microelemente importante. În ultimul deceniu a fost pe larg studiată acţiunea compuşilor coordinativi ai Zn(II), Co(II), Fe(III), Mn(II), Se(IV), Cr(III) asupra creşterii, dezvoltării şi componenţei biochimice a unui şir de cianobacterii şi microalge. Procedeele şi metodele noi de cultivare a cianobacteriilor şi obţinerea biomaseicu conţinut sporit de substanţe bioactive au servit ca bază la elaborarea tehnologiilor noi de obţinere a biopreparatelor medicamentoase şi a remediilor nutraceutice. Astfel, scopul cercetărilor a constituit studiul bioacumulării cuprului în biomasa de spirulină şi repartizării lui în diferite fracţii extrase din biomasă. Obiectul cercetărilor expuse a servit cianobacteria Spirulina platensis CNM-CB-02 depozitată în Colecţia Naţională de Microorganisme Nepatogene din cadrul Institutului de Microbiologie şi Biotehnologie al AŞM. În calitate de reglatori ai conţinutului de cupru în biomasă au fost utilizaţi compuşii coordinativi ai Cu(II): acetato-N-[2-(2-hidroxietilamino)- etil]-salicilidenimino(1-) cupru ([Cu(L-2H)]) şi bromo-{3-[(2-hidroxi-5-nitro-benziliden)- amino]-propan-1,2-diolo}(1-)cupru ([Cu(L-H)Br]). În rezultatul cercetărilor realizate au fost elaborate două procedee de cultivare a spirulinei în prezenţa unor compuşi coordinativi noi ai Cu(II) şi obţinerea biomaseiîmbogăţite cu cupru legat cu compuşi organici componenţi ai acesteia. La cultivarea spirulinei în prezenţa compusului [Cu(L-2H)] în concentraţie de 2,0 mg/l, conţinutul de cupru acumulat în biomasăconstituie 10,63 mg% de 3,30 ori mai mult faţă de proba martor.În urma fracţionării biomasei de spirulină cultivată în prezenţa compusului dat s-a stabilit că, din cantitatea totală de cupru acumulat în biomasă, ponderea cea mai mare a cuprului îi revine fracţiei de peptide şi aminoacizi – 30,10% (3,20 mg%) şi a fracţiei glucidice – 28,22% (3,00 mg%). Cuprul incorporat în moleculele de proteine constituie 26,25% din cuprul total, iar cel mai diminuat conţinut a fost depistat în fracţia de lipide şi constituie cca 15,99% din conţinutul total de cupru în biomasă. Cercetările efectuate asupra acumulării cuprului în biomasa de spirulină la cultivare în prezenţa compusului coordinativ [Cu(L-H)Br] au demonstrat că, conţinutul de cupru acumulat constituie 11,14mg% din BAU. Datele referitoare la repartizarea cuprului în diferite fracţii extrase din biomasa de spirulină cultivată în prezenţa acestui compus arată că, analog compusului [Cu(L-2H)] ponderea maximă a cuprului revine fracţiei glucidice şi a celei de peptide cu aminoacizi constituind 31,42% (3,5 mg%) şi 27,29% (3,04 mg%), respectiv, din cuprul total, urmată de fracţia lipidică – 25,58% (2,85 mg%). În cazul cultivării spirulinei în prezenţa compusului dat moleculele de proteine din biomasa de spirulină leagă o cantitate mai mică de cupru, faţă de compusul [Cu(L-2H)], şi constituie 15,71% (1,75 mg%) din cuprul total în biomasă. Procedeele de obţinere a biomasei de Spirulina platensisîmbogăţite cu cupru legat cu compuşiorganici componenţi ai biomasei de spirulină, ar putea fi aplicate la elaborarea noilor tehnologii de obţinere a preparatelor cuprucomponente cu acţiune antimicrobiană, antiinflamatoare, anticancerigenă ş.a.