Evaluarea reactiei de raspuns a anterelor in cultura in vitro la diferite genotipuri de orz
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
500 9
Ultima descărcare din IBN:
2023-11-28 10:03
SM ISO690:2012
ANDRONIC, Larisa, SMEREA, Svetlana, TOMA, Ecaterina. Evaluarea reactiei de raspuns a anterelor in cultura in vitro la diferite genotipuri de orz. In: Biotehnologii avansate – realizări şi perspective: Simpozionul ştiinţific naţional cu participare internaţională, 24-25 octombrie 2013, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Tipografia Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2013, Ediția III-a, p. 8.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Biotehnologii avansate – realizări şi perspective
Ediția III-a, 2013
Simpozionul "Biotehnologii avansate – realizări şi perspective"
Chişinău, Moldova, 24-25 octombrie 2013

Evaluarea reactiei de raspuns a anterelor in cultura in vitro la diferite genotipuri de orz


Pag. 8-8

Andronic Larisa, Smerea Svetlana, Toma Ecaterina
 
Institutul de Genetica şi Fiziologie a Plantelor
 
Disponibil în IBN: 19 martie 2020



Teza

Este cunoscut faptul, ca răspunsul anterelor la cultura in vitro este determinat în mare parte de genotip. Comportarea diferită a diverselor genotipuri rezidă în controlul genetic asupra aptitudinii androgenetice, astfel, soiurile cu capacitate sporită de regenerare in vitro posedă o competenţă genetică mai înaltă. Pentru a pune în evidenţă o diferenţă de reacţie, ce ar putea explica variaţiile de răspuns in vitro al anterelor, determinate de genotip, în studiu au fost incluse 3 genotipuri de orz de primăvara (Sonor, Galactic, Unirea), 3 genotipuri de orz de toamnă (Strălucitor, Ciuluc, Moldavskii 18) şi varietatea orz golaş. Ţinând cont de impactul puternic al stării fiziologice a plantelor, determinat de condiţiile de cultivare, plantele donor de explante au fost cultivate în condiţii controlate de temperatură, lumină şi umiditate în camera climatica Sanyo, precum şi în câmp. Stadiul de dezvoltare al microsporilor în momentul prelevării explantelor joacă un rol primordial în inducerea androgenezei in vitro. În scopul aprecierii perioadei optime a microsporogenezei, a fost aplicată tehnica aceto-carminică de analiză microscopică a preparatelor citologice. Conform literaturii prelevarea anterelor în stadiul mediu şi tardiv de formare a polenului induce cea mai înaltă rată de răspuns. Androgeneza are la bază trei evenimente cruciale: restabilirea potenţialului embriogen, iniţierea diviziunilor celulare şi recuperarea integrităţii structurale. La prima fază sub acţiunea factorilor stresanţi are loc blocarea gametogenezei şi inducerea dediferenţierii. La cea de-a doua, în urma proliferărilor celulare în interiorul exinei se formează structuri multicelulare, care ulterior generează structurile embriogene şi degenerarea exinei. În scopul reprogramării căii de dezvoltare a ţesuturilor anterei şi a microsporilor au fost utilizaţi diferiţi factori stresanţi şi durate de aplicare a acestora (3-4 şi 12-14 zile) în timpul pretratamentului: şocuri termice (40C); naniţia spicelor în manitol (0,34M) sau/şi adiţionarea lor în mediile de cultură în concentraţii respective de 0,17M manitol şi 10μM CuSO4. Mediile de iniţiere a culturii de antere au avut la bază macro-şi micronutrienţi după N6 (Chu,1978), C3 (Caredda,1999), FHG (Hunter,1987), BAC-3 (Szarejko,1991) cu diferite combinaţii de fitohormoni (acid 2,4 diclorfenoxiacetic, kinetină, acid indolil acetic, acid naftil acetic, 6-benzilaminopurină), componente suplimentare (ficoll, glutamină, prolină, AgNO3, acid citric) şi maltoza ca sursă de carbon. Culturile au fost iniţiate şi subcultivate pe medii lichide sau/şi solidificate cu agar, agaroză, gerlit sau phytagel. Conform datelor din literatură, mediul lichid prezintă un avantaj, care derivă în accesibilitatea mai înaltă a nutrienţilor din mediu. Procedurile de sterilizare a circa 75 spice şi prelevarea anterelor au fost executate în boxa laminar cu flux de aer steril cu asigurarea condiţiilor de asepsie. Incubarea culturilor s-a realizat în condiţii de întuneric şi regim controlat de temperatură, timp de 3 săptămâni, iar apoi la lumina 16/8 ore. În baza cercetărilor efectuate constatam că, impactul primordial în inducerea unui răspuns androgenetic îl deţine genotipul. În pofida utilizării diferitor scheme de pretratament cu implicarea factorilor stresanţi în diverse combinaţii, precum şi cultivarea anterelor prelevate de la aceleaşi spice pe câteva medii, nu a fost posibilă iniţierea răspunsului pozitiv din antere la genotipurile Ciuluc, Moldavskii 18 şi orzul golaş. Răspunsul androgenetic a fost atestat după 3 săptămâni de cultură la spicele care au fost supuse naniţiei în manitol sau apă şi expuse şocului termic 40C, cu durata 3-4 zile (s.Strălucitor, s.Galactic) şi 14 zile (s.Sonor, s.Unirea). Rezultatele obţinute denota că, mediul de cultură joacă un rol decisiv în inducerea structurilor embriogene sau a ţesutului calusal. Elaborarea unui protocol de subcultivare a produşilor androgenetici mai întâi pe medii lichide de iniţiere cu transferul ulterior pe medii de diferenţiere lichide sau/şi solide, având la bază mediul FHG, ne-a permis să constatam că structurile embriogene evoluează rapid de la stadii iniţiale până la embrioni bine formaţi, care pot asigura un potenţial regenerativ androgenetic.