Articolul elucidează conceptul de rescriere în știința literară și pro- pune o interpretare a tipurilor de rescriere operate de autorii români în raport cu modelul eminescian. Corelând teoriile rescrierii cu revizionismul bloomian („anxi- etatea influenței”), au fost disociate și analizate diverse „relații intra-poetice” insti- tuite de creatorii contemporani (Nichita Stănescu, Leonida Lari, Mircea Cărtărescu) cu precursorul, care reflectă atât continuitatea poetică, cât și tendințele de discon- tinuitate ale autorilor posteminescieni.

This article clarifying the concept of rewriting and analyzing the “in- tra-poetic” relationships between Eminescu and other Romanian writers.By corre- lating the theory of rewriting with Bloom’s revisionist theory (“anxiety of influen- ce”), the thesis indicates various types of “creative revisionism” in relation to the model used by other contemporary writers (Leonida Lari, Nikita Stanescu, Victor Teleucă, MirceaCărtărescu), that reflect Eminescu’s poetic continuity in other forms and by other means.