Biologicia si productivitatea faceliei in Republica Moldova
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
744 6
Ultima descărcare din IBN:
2023-08-18 11:47
SM ISO690:2012
ŢIŢEI, Victor, TELEUŢĂ, Alexandru. Biologicia si productivitatea faceliei in Republica Moldova. In: Biotehnologii avansate – realizări şi perspective: Simpozionul ştiinţific naţional cu participare internaţională, 24-25 octombrie 2013, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Tipografia Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2013, Ediția III-a, p. 179.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Biotehnologii avansate – realizări şi perspective
Ediția III-a, 2013
Simpozionul "Biotehnologii avansate – realizări şi perspective"
Chişinău, Moldova, 24-25 octombrie 2013

Biologicia si productivitatea faceliei in Republica Moldova


Pag. 179-179

Ţiţei Victor, Teleuţă Alexandru
 
Gradina Botanică (Institut) a AŞM
 
 
Disponibil în IBN: 18 martie 2020



Teza

Un rol esenţial în revitalizarea sectorului zootehnic îl joacă crearea bazei furajere. Implementarea unor specii cu calităţi furajere-melifere, pe lângă faptul că asigură o sursă bogată de nectar şi polen, permit o folosire mai raţională a terenului, măresc producţia de masă verde şi în acelaşi timp îmbunătăţesc calitatea furajelor, prin ridicarea conţinutului lor în substanţe proteice, fiind şi bune premergătoare pentru majoritatea culturilor agricole tradiţionale. Una din aceste specii este facelia care are o perioadă scurtă de vegetaţie şi se pot face însămânţări succesive, asigurând şi un cules continuu pentru albini pe o perioadă extinsă. Din punct de vedere botanic specia Phaceliatanacetifolia Benth, face parte din ordinul Solanales, familia Hydrophylaceae (Boraginaceae), genul Phacelia (sinonim Eutoca) care cuprinde circa 150 de specii de plante, care cresc spontan pe continentul American începând cu estul Statelor Unite ale Americii pânăîn MunţiiAnzi din Chile, fiind consideratemarea majoritate din ele buruienipentrualte culturi de câmp. Specia pătrunde în Europa în a doua jumătate a secolului al 19-lea la început ca plantă ornamentală, apoi ca plantă meliferă. iar în Republica Moldova facelia a fost introdusă în cultură la jumătatea secolului 20, odată cu constituirea complexelorzootehnice industriale. Semănatul faceliei se efectuează cu agregatele agricole pentru cerealele păioase, pe sol bine pregătit cu tasare până şi după semănat, la adâncimea 2-3 cm cu norma de 6 kg sămânţa la hectar. Apariţia plantulelor de facelie în semănăturile de primăvara are loc după 7-10 zile de la semănat când temperatura solului depăşeşte 5 °C, iar pentru cultura succesivăîn perioada de vară pe solurile cu umiditate normală la 3-5 zile de la semănat. Facelia dezvoltă un sistem radicular pivotant extins şi foarte puternic. Tulpina este erectă cu diametrul de 5-12 mm, rigidă de culoare verde cu nuanţe antocianice, partea de jos netedă,iar în partea superioară ramificată şi acoperită cu peri scurţi, asprii şi rigizi spre vârf. La finele vegetaţiei tulpina atinge înălţimea de 60-96 cm. Tulpina principală formează până la 20 lăstari laterali care la rândul lor sunt şi ei ramificaţi. La început tulpina este suculentă, mai târziudevine fibroasă, iar la finele vegetaţiei lignificată. Frunzele sunt alterne, sesile, penate, cu 7-8 foliole liniare, crestate sau penate de culoare verde cu nuanţe albăstrii. Frunzele bazale sunt mai mari, alterne, asimetrice, penat sectate cu un număr impar de segmente cu margini neregulate de laascuţit la obtuz.Frunzele au o dimensiune între 20-120 x 15-70 mm. Dezvoltarea lăstarilor se finalizează cu formarea inflorescenţelor scorpioide compacte în forma de evantai(cimă). În partea superioarăa tulpiniiinflorescenţele au mai multe flori cca. 70 de flori pe când la cele laterale30- 40 flori. Floare în formă de clopoţel e aşezată pe un ax floral de până la 2 cm, acrescent, cel mai lung ax floral fiind la florile din parte inferioară a inflorescenţei, Caliciu arelobii subecuali, liniari, obtuzi acoperiţi dur erecto – patent de culoare deschisă cu dimensiuni 5 - 7.5 x 0,4 la 0,7 mm, e formată din cinci stamine şi două stiluri care apar în mod clar din corolă cu cinci petale de culoare albastre-violacee, cu lobi de 3.5 - 5 x 3 - 3,5 mm, ovate şi obtuzcu diametrul de 8-12 mm.Caliciu aresepalepăroase. Anterele şi stilulsunt ieşite din floare. Înflorirea la plantele de facelie începe cu florile de la bază. Florilesunt foarteparfumate. Glandele nectarifere se găsesc la baza florilor unde formează un disc nectarifer în jurul ovarului. Perioada de la apariţia plantulelor până la înflorire constituie 40-55 zile, iar durata înfloritului este de 30-50 zile depinzând de evoluţia factorilor climatici. Fructul o mică capsulă dehiscentă cu 4 seminţe (grăuncioare) negre cu lungimea de 3mm. Masa la 1000 seminţe 1,9-2,0g. Productivitatea de masă proaspătă în anul 2013 în perioade de formare a butonilor florali (a doua jumătate a lunii mai) depăşeşte 30 t/ha sau 3,7 t/ha masă uscată, cu un conţinut de frunze 65%, iar în fazade înflorire în masă ( mijlocul lunii iunie)atinge 50 t/ha sau 9,6 t/ha masă uscată, conţinut de frunze sub 50%. Calitate furajului: 0,11 unităţi nutritive,125 g proteină digestibilă la 1 unitate nutritivă. Facelia poate asigura un culespentru albini400 kg / ha miere. Este un bun siderat pentru agricultura organică. În rezultatul activităţilor de mobilizare, cercetate şi ameliorareîn cadrul Grădinii Botanice (I) AŞM a fostcreat soiul Melifera transmis la testările de stat.