Realizari si perspective in ameliorarea griului durum de toamna in Republica Moldova
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
529 1
Ultima descărcare din IBN:
2023-04-20 08:38
SM ISO690:2012
ROTARI, Silvia. Realizari si perspective in ameliorarea griului durum de toamna in Republica Moldova. In: Biotehnologii avansate – realizări şi perspective: Simpozionul ştiinţific naţional cu participare internaţională, 24-25 octombrie 2013, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Tipografia Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2013, Ediția III-a, p. 173.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Biotehnologii avansate – realizări şi perspective
Ediția III-a, 2013
Simpozionul "Biotehnologii avansate – realizări şi perspective"
Chişinău, Moldova, 24-25 octombrie 2013

Realizari si perspective in ameliorarea griului durum de toamna in Republica Moldova


Pag. 173-173

Rotari Silvia
 
 
 
Disponibil în IBN: 18 martie 2020



Teza

Ameliorarea grâului durum de toamnă în Moldova este o activitate de mare importanţă. Aceasta ne dă posibilitatea de a obţine forme valoroase după productivitate, calitate şi rezistenţă la factorii abiotici şi biotici ai mediului ambiant. Principalele metode de creare amaterialului iniţial în ameliorarea grâului dur sunt hibridarea interspecifică şi intraspecifică. La prima etapă am studiat colecţia grâului durum de toamnă şi comun de toamnă. În rezultatul acestui lucru am selectat forme parentale valoroase, care au fost utilizate în ultimii 20 de ani pentru obţinerea a mai mult de 1500 combinaţii hibride. Studiind hibrizii interspecifici şi intraspecifici am constatat, că procentul de legare a boabelor variază atât în dependenţă de an cât şi de combinaţia hibridă. E cunoscut faptul că succesul legării boabelor depinde în mare măsură de origenea genitorilor cât şi de condiţiile mediului ambiant. Procentul de prindere a variat în limetele de 0-88,9% la hibrizii intraspecifici şi 0-78,9% la cei interspecifici. Boabele hibride atât după culoare cât şi după formă sunt intermidiare faţă de părinţi fiind în cele mai dese cazuri şiştăvite. În aceşti ani a fost studiat heterozisul hibrizilor F1 în rezultatul cărea am constatat că nu toţi hibrizii F1 manifestă fenomenul heterozis. În unele cazuri el este la un nivel scăzut, în altele poate lipsi cu desfăşurare şi poate fi semnificativ. Cercetările efectuate asupra comportării hibrizilor interspecifici au demonstrat, că în F1 se manifestă un heterozis somatic pronunţat, în privinţa înălţimii plantelor, lungimii spicului şi numărul de spiculeţe, iar la hibrizii intraspecifici se manifestă mai bine heterozisul reproductiv. E cunoscut faptul, că hibrizii interspecifici F1 au o fertilitate mică. În experienţele noastre fertilitatea hibrizilor F1 variază în limetele de 34-52%, fertilitatea genitorilor fiind însă de 90-92% la grâu dur şi 94-95 la grâu comun. Problema heterozisului la grâu rămâne deschisă, fiind posibilă de a fi folosită în viitorul apropiat. A fost studiată ereditarea caracterelor cantitative şi calitative la hibrizii intraspecifici de grâu dur de toamnă deoarece are o importanţă mare pentru geneticieni şi în deosebi pentru amelioratori. Cunoscând caracterele dominante şi recesive ale grâului, amelioratorul poate începe evaluarea noilor forme, cu caractere agronomice valoroase (rezistenţă înaltă la iernare, cădere, boli, productivitate sporită şi al.). Selecţia individuală am început-o în generaţia a doua şi a fost prelungită în descendenţiile ulterioare. În toţi aceşti ani de cercetări s-au studiat în jurul la 30.000 linii din hibrizii intraspecifici şi interspecifici în câmpurile de selecţie, control şi concurs. În rezultatul tuturor testărilor am selectat în jurul la 600 forme de grâu durum de toamnâ: forme cu talia scurtă, rezistente la iernat, secetă, cădere boli și cu o productivitate înaltă. Studierea linilor noi în încercările comparative de control și concurs a permis selectarea unora din ele, ce nu cedează celor mai superioare soiri, chiarși a unor soiuri de Tritricum aestivum, după productivitate și rezistență la factorii biotici și abiotici ai mediului ambiant. Acestea sunt soiurile de grâu dur de toamnă create de noi Auriu 273, Hordeiforme 333 și Hordeiforme 335 toate aceste trei soiuri au fost omologate în Moldova în anii 1998, 2000 și 2008 corespunzător. Actualmente în ultemele verigi ale procesului de amelioraea avem soiurile Hordeiforme 339, Leucomelan 5, Odesskaia 51 x Hordeiforme şi al., care au o productivitate înaltă ti o rezistenţă mare la factoriii abiotici şi biotici ai mediului ambiant, cu un conţinut sporit de proteină şi gluten. Materialele de ameliorare deja create de noi prin încrucișările interspecifice și intraspecifice dîntre cele mai bune forme de grâu durum de toamnă și cei mai buni genitori de grâu comun, deschid perspective noi pentru viitorul acestei culturi în țara noastră.