Strategiile de conservare a agrobiodiversitatii vegetale in Republica Moldova: realitate sau vis irealizabil?
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
487 10
Ultima descărcare din IBN:
2023-11-12 16:40
SM ISO690:2012
GANEA, Anatolie. Strategiile de conservare a agrobiodiversitatii vegetale in Republica Moldova: realitate sau vis irealizabil? In: Biotehnologii avansate – realizări şi perspective: Simpozionul ştiinţific naţional cu participare internaţională, 24-25 octombrie 2013, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Tipografia Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2013, Ediția III-a, p. 157.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Biotehnologii avansate – realizări şi perspective
Ediția III-a, 2013
Simpozionul "Biotehnologii avansate – realizări şi perspective"
Chişinău, Moldova, 24-25 octombrie 2013

Strategiile de conservare a agrobiodiversitatii vegetale in Republica Moldova: realitate sau vis irealizabil?


Pag. 157-157

Ganea Anatolie
 
Institutul de Genetica şi Fiziologie a Plantelor
 
Disponibil în IBN: 18 martie 2020



Teza

Rolul biodiversităţii agricole în funcţionalitatea prosperă a oricărui stat este incontestabil. Sistemele agricole contemporane sunt de neconceput fără utilizarea corectă a fondului genetic vegetal al plantelor cultivate, atitudine grijulie faţă de patrimoniul biologic autohton. Este evident că promovarea unor sisteme eficiente de conservare a agrobiodiversităţii rămâne a fi o preocupare de cea mai mare importanţă pentru majoritatea ţărilor lumii, fapt confirmat la cea de-a 143-a sesiune a Consiliului FAO din noiembrie 2011. În condiţiile lipsei unui Program naţional în domeniul conservării şi utilizării diversităţii agricole vegetale (despre necesitatea iniţierii şi realizării căruia am menţionat de nenumărate ori),este extrem de dificil de a contura hotarele şi elementele de bază aleunui Sistem real de prezervare a germoplasmeiplantelor cultivate şi rudelor lor sălbatice în Republica Moldova cu toate componentele şi atribuţiile sale. Conservarea in situ reprezintă una din strategiile de bază a ocrotirii resurselor genetice vegetale pentru alimentaţie şi agricultură (RGVAA), deoarece permite păstrarea şi monitorizarea populaţiilor speciilor-pilot în condiţiile spontane de existenţă. Una din sarcinile ariilor naturale protejate de stat din republică este conservarea speciilor rare, periclitate şi vulnerabile de plante şi animale. Acest sistem, în mare măsură, îşi îndeplineşte misiunea sa, însă pentru RGVAA reprezintă un element de ocrotire pasivă. Şi mai alarmantă e situaţia prezervării lor în afara ariilor protejate. Spre exemplu, în ecosistemele forestiere populaţii mici sau exemplare solitare ale unor astfel de specii importante, cum ar fi Prunus avium, Malus sylvestris, Pyrus pyraster etc. nu sunt oglindite în documentele corespunzătoare (Amenajamentele silvice)şi, de fapt, soarta lor nu se află în raza de interese ale persoanelor abilitate. De notat, însă, că investigaţiile de teren pe care le-am efectuat în toate tipurile de pădureale ţării, au scos în evidenţă faptul existenţei unor surse de germoplasmă valoroasă care merită a fi special ocrotite pentru păstrarea şi diversificarea genofondului autohton. O stare de lucruri cu adevărat dramatică se atestăşi la capitolul conservarii on farm a formelor locale de plante cultivate. Din cauza unor factor politici şi sociali (în special, fluxul masiv al populaţiei rurale la muncă peste hotarele ţării, reforma funciară, utilizarea de proporţii a soiurilor şi hibrizilor alohtoni, ruinarea gospodăriilor ţărăneşti etc.) s-a produs o eroziune genetică substanţială a genotipurilor tradiţionale de culturi agricole. Multe din ele au dispărut deja pentru totdeauna, altele se găsesc cu greu în cadrul expediţiilor de colectare pe care le efectuează Centrul de Resurse Genetice Vegetale (CRGV). Modalitatea de prezervare ex situ presupune păstrarea materialului genetic în Băncile semincere şi colecţiile de câmp. La Centul de Resurse Genetice Vegetale se efectuează conservarea germoplasmei pe termen mediu şi este pe cale de iniţiere a unei colecţii de bază. Colecţii specializate (de lucru şi de câmp) există şi la unele instituţii afiliate Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. Din motivele stipulate mai sus nu există careva conlucrare şi coordonare a activităţii acestor unităţi, lipseşte o Colecţie Naţională de resurse genetice vegetale, o bază unică de date, precum şi colecţii duplicat. Din cauza unor condiţii inadecvate de păstrare, multiplicare, dar şi rebutare nejustificată a materialului genetic,anual se compromit mostre preţioase de plante. Astfel, enumărarea fugitivă a stării de lucruri absolut inadmisibile din domeniul conservării şi valorificării RGVAA trebuie să-i pună în gardă pe persoanele responsabile în aspectul adoptării unor decizii care ar face faţă cerinţelor şi normelor internaţionale. Elaborarea unui Sistem de conservare a agrobiodiversităţii vegetale reprezintă o necesitate vitală pentru Republica Moldova care a semnat o serie de documente internaţionale de mediu, dar şi o obligaţiune în contextul integrării europene a ţării.