Reactia in vitro a unor genotipuri de Triticum Aestuvum L. la metabolitii Fusarium Spp.
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
632 0
SM ISO690:2012
SAŞCO, Elena, LUPAŞCU, Galina, BUIUCLI, Piotr, GORE, Andrei, VEVERIŢĂ, Efimia. Reactia in vitro a unor genotipuri de Triticum Aestuvum L. la metabolitii Fusarium Spp.. In: Biotehnologii avansate – realizări şi perspective: Simpozionul ştiinţific naţional cu participare internaţională, 24-25 octombrie 2013, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Tipografia Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2013, Ediția III-a, p. 130.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Biotehnologii avansate – realizări şi perspective
Ediția III-a, 2013
Simpozionul "Biotehnologii avansate – realizări şi perspective"
Chişinău, Moldova, 24-25 octombrie 2013

Reactia in vitro a unor genotipuri de Triticum Aestuvum L. la metabolitii Fusarium Spp.


Pag. 130-130

Saşco Elena, Lupaşcu Galina, Buiucli Piotr, Gore Andrei, Veveriţă Efimia
 
Institutul de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor al AŞM
 
 
Disponibil în IBN: 18 martie 2020



Teza

Cercetările precedente au atestat existenţa similitudinilor de comportament a genotipurilor de grâu comun de toamnă la acţiunea metaboliţilor Fusarium spp. pentru caracterele de calusare a embrionilor maturi şi de creştere a plantulelor integre. Este cert rolul genotipului de grâu în manifestarea reacţiei la patogenii Fusarium spp. Totodată, disponibilitatea embrionilor pentru calusare poate fi limitată de factorii de mediu nefavorabil. În studiul curent au fost investigate seminţele de grâu din parcelele experimentale ale autorilor (SA) şi din cele de bază (B) a soiurilor omologate – Moldova 5 şi Moldova 11, cultivate în condiţii de tehnologii diferite. În calitate de factor selectiv au fost utilizate filtratele de cultură (FC) ale agenţilor cauzali ai putrezirii radiculare – F. oxysporum var. orthoceras (tulpinile 49, 71, 81); F. oxysporum-4 şi F. avenaceum var. herbarum. FC au fost suplimentate în concentraţiile 20, 30, 40, 50% şi 25, 50, 100%, respectiv, în mediul Murashige-Skoog (MS) şi în cel de creştere a plantulelor. Lungimea rădăciniţei şi tulpiniţei în varianta martor a prezentat valorile: 104,9±2,5; 116,0±3,0; 113,8±3,4; 114,5±2,6 mm şi 56,9±1,0; 64,8±1,7; 58,8±1,9; 59,7±2,0 mm, respectiv, pentru soiurile Moldova 5 (SA şi B) şi Moldova 11 (SA şi B). Deosebire a creşterii fiind manifestată pentru rădăciniţă şi tulpiniţă doar la genotipul Moldova 5. Sub acţiunea FC lungimea rădăciniţei şi tulpiniţei a fost la nivelul martorului sau reprimată. Inhibiţie pronunţată a exercitat FC F. oxysporum var. orthoceras-49 pentru rădăciniţă şi F. oxysporum -4 pentru rădăciniţă şi tulpiniţă la genotipul Moldova 5. Soiul Moldova 11-SA a suportat reprimare pronunţată la acţiunea FC F. oxysporum var. orthoceras (49 şi 71) doar pentru rădăciniţă, soiul Moldova 11-B prezentând astfel rezistenţă avansată. Dendrograma de repartiţie a FC Fusarium spp. în baza creşterii rădăciniţei, tulpiniţei şi masei uscate a plantulelor a evidenţiat specificitate genotipică şi de organ în interrelaţiile fitopatosistemului. Inhibiţie mai puternică a rădăciniţei au produs FC F. oxysporum var. orthoceras (49 şi 71), sensibil fiind soiul Moldova 11 SA. În cazul tulpiniţei – FC F. oxysporum var. orthoceras-71 şi F. oxysporum-4, sensibil fiind soiul Moldova 5 (SA şi B). Prin analiză varianţei s-a constatat rolul preponderent al genotipului de grâu (26,0 şi 54,4%), fiind urmat de tulpina patogenă (23,4 şi 14,8%), respectiv, în reacţia rădăciniţei şi tulpiniţei. Capacitate de calusare şi creştere directă în cultura embrionilor maturi a variat în limitele: 53,1±2,1 şi 41,0±1,0%; 53,1±1,6 şi 41,3±2,8%; 46,2±3,8 şi 52,2±0,1%; 43,9±0,6 şi 48,3±3,0%, respectiv, pentru soiurile Moldova 5 şi Moldova 11 (SA şi B). Deosebire veridică atestă creşterea directă a embrionilor SA şi B la genotipul Moldova 11. FC au exercitat reprimare a calusogenezei de diferită intensitate, îndeosebi pentru SA. Reprimare puternică a potenţialului de calusare (de mai mult de 80% din martor) au produs FC F. oxysporum-4 (40 şi 50%) pentru soiul Moldova 5-SA; FC F. oxysporumvar. orthoceras-49 (40 şi 50%) şi F. avenaceum var. herbarum (50%) – pentru soiul Moldova 11-SA. La soiul Moldova 11-B predomină potenţial sporit de calusogeneză (104,3-58,6% din martor). Diminuare a creşterii directe au produs FC (20-50%): F. oxysporumvar. orthoceras-81, pentru Moldova 11 (SA şi B), F. oxysporumvar. orthoceras-49 – Moldova 11-SA, F. avenaceum var. herbarum – Moldova 5-SA. Soiul Moldova 5-B a suportat, cu unele abateri, doar stimulare a creşterii directe. Dendrograma de repartiţie a FC Fusarium spp. în baza variaţiei caracterului de calusare a evidenţiat mai patogene FC F. oxysporum-4 pentru soiul Moldova 5-SA, F. oxysporum var. orthoceras -49 – pentru SA Moldova 5 şi Moldova 11. Genotipurile de grâu au prezentat potenţial diferit de creştere a rădăciniţei şi tulpiniţei pentru soiul Moldova 5 (SA şi B) şi similar – pentru Moldova 11 (SA şi B). Varianţa creşterii la acţiunea FC fiind determinată cu pondere înaltă de genotip şi tulpina patogenă. În cultura in vitro embrionii maturi au manifestat potenţial echivalent de calusare şi pretabilitate medie. Calusogeneza este influenţată semnificativ de factorii de concentraţie a FC şi genotip de grâu, creşterea directă – de factorii genotip de grâu, apoi de concentraţia FC. Caracterul de calusare, avansat la soiurile Moldova 5-B şi Moldova 11-B, le atestă mai rezistente în raport cu SA.